#indiferent

• adiaforie — Stare de indiferență spirituală, detașare completă sau neutralitate morală față de lucrurile din lumea exterioară; în filozofia stoică, desemnează atitudinea față de aspectele considerate 'adiafora' (lucruri indiferente, care nu sunt nici bune, nici rele în sine, cum ar fi bogăția sau boala). Acest termen structural definește o poziție de neutralitate axiologică și apatie rațională.
• adiaforisi — Formă verbală arhaică sau livrescă însemnând a deveni indiferent, a manifesta adiaforie ori a manifesta nepăsare și detașare completă față de reguli, dogme sau evenimente exterioare. Acest termen structural se întâlnește în traduceri vechi de texte filozofice sau religioase, desemnând actul conștient de anulare a atașamentului emoțional sau dogmatic.
• anozodiaforie — Tulburare neuropsihologică caracterizată printr-o stare de indiferență afectivă sau nepăsare totală a unui pacient față de prezența unui deficit funcțional grav, cum ar fi o paralizie (hemiplegie) rezultată în urma unui accident vascular cerebral. Deși pacientul își poate recunoaște verbal problema fizică (spre deosebire de anosognozie), el manifestă o lipsă bizară de îngrijorare sau reacție emoțională față de severitatea bolii și impactul ei structural asupra vieții sale.
• apatic — Care suferă de apatie, care este lipsit de interes, de entuziasm, de energie sau de dorință de acțiune; nepăsător, inert, pasiv în fața stimulilor din jur ori a evenimentelor vieții cotidiene. În sens clinic, descrie o stare psihologică sau o manifestare comportamentală caracterizată prin aplatizare afectivă și lipsă de motivație.
• apatie — Stare de insensibilitate, de nepăsare totală, de absență a interesului și a reacțiilor afective față de lumea exterioară sau față de propria persoană. În filosofie (stoicism), reprezintă idealul moral de eliberare a sufletului de patimi (apatheia); în medicină, este un simptom caracteristic pentru depresie, extenuare extremă, schizofrenie sau leziuni ale lobului frontal.
• apolitism — Concepție, atitudine sau doctrină social-politică bazată pe neutralitate deplină, indiferență sau refuz conștient de implicare în viața politică, în activitățile partizane ori în luptele electorale; absenteism ideologic. În sociologia modernă, fenomenul este analizat fie ca o formă de protest pasiv față de clasa guvernamentală, fie ca un mecanism de conservare a independenței instituționale sau artistice.
• astatic — Care se află în echilibru indiferent, care nu posedă o poziție fixă de stabilitate sau care nu este influențat de forțele exterioare directive, precum magnetismul terestru. În electronică și automatică, descrie un sistem sau un regulator care nu prezintă o eroare staționară în raport cu mărimea de referință, continuând să își modifice parametrii până când eroarea este complet eliminată.