#mesteșuguri

• astragaci — Unealtă tradițională de cizmărie formată dintr-un mâner de lemn prevăzut cu un cârlig metalic la capăt, utilizată istoric pentru întinderea tălpii sau pentru întoarcerea cizmelor pe față după ce acestea fuseseră cusute pe dos. Acest instrument structural, consemnat în literatura clasică românească, aparține jargonului tehnic al vechilor ateliere de pielărie și meșteșuguri rurale.
• astragaciu — Variantă regională articulată sau derivată a termenului 'astragaci'; desemnează meșterul cizmar care utiliza în mod curent cârligul special de întors cizme ori, prin extensie obiectivă, piesa metalică principală montată pe bancul de lucru din atelierele de pielărie vechi. În graiurile locale din nordul și vestul țării, acest cuvânt servea ca indicator structural pentru uneltele lungi folosite la tensionarea pieilor rigide.
• aurăreasă — Variantă regională și populară a termenului 'aurariță', desemnând o femeie care se ocupă cu spălarea aluviunilor pentru extragerea aurului sau soția unui meșter aurar. În bazinele aurifere istorice ale Transilvaniei, reflecta o realitate socio-economică în care întreaga familie participa la cernerea minuțioasă a nisipurilor de râu.