#protozoar

• agameto — Formă celulară reproductivă primitivă sau gamet lipsit de diferențiere sexuală care se dezvoltă în mod direct, fără fecundare, dând naștere unui nou organism. Reprezintă o unitate biologică a reproducerii asexuate, întâlnită la unele protozoare, alge și ciuperci inferioare, unde multiplicarea nu implică fuziunea de material genetic complementar.
• agamogamie — Modalitate de reproducere în cadrul căreia are loc o alternanță structurală între două faze asexuate diferite, excluzând complet etapa de fuziune a gametilor sau recombinarea genetică specifică reproducerii sexuate. Acest fenomen biologic rar asigură perpetuarea speciei prin cicluri de multiplicare pur mitotice sau sporogene, fiind întâlnit la unele protozoare și organisme unicelulare adaptate la nișe ecologice izolate.
• amebă — Organism microscopic unicelular din clasa protozoarelor, caracterizat printr-o formă instabilă, corp gelatinos și prin capacitatea de a emite prelungiri citoplasmatice temporare numite pseudopode (sau piciorușe false). Aceste structuri dinamice sunt utilizate de organism atât pentru deplasare, cât și pentru capturarea hranei (bacterii, alge) prin procesul de fagocitoză, trăind în medii acvatice dulci ori marine, sau ca parazit în corpul animalelor și al omului.
• amebo — Prefixoid sau element prim de compunere neologic provenit din limba greacă ('amoibe' - schimbare, transformare), utilizat în terminologia științifică medicală și biologică pentru a forma cuvinte compuse care au legătură cu amebele sau care prezintă trăsături morfologice și funcționale similare acestor protozoare (de exemplu, amebocit, ameboid).
• amibă — Microorganism unicelular eukaryotic primitiv din încrengătura protozoarelor (clasa Rhizopoda / Sarcodina), caracterizat printr-o structură celulară flexibilă, lipsită de un perete rigid, care își modifică constant forma prin emiterea de pseudopode (piciorușe false) folosite pentru locomoție și capturarea hranei prin fagocitoză.
• amibi — Formă de plural atipică, învechită sau variantă grafică neologică utilizată în unele tratate medicale și biologice pentru a desemna amibele (protozoare unicelulare eukaryotic din clasa Rhizopoda) sau pentru a face referire la taxoni microscopici înrudiți structural.
• amibian — Privitor la amibe, de natura amibelor sau provocat de amibe; adjectiv structural ce descrie procesele biologice (locomoție, mișcare), manifestările patologice (infecții, abcese) ori speciile parazitare asociate cu protozoarele din clasa Rhizopoda.
• amoebă — Variantă grafică neologică și academică pentru 'amibă'; organism microscopic unicelular din încrengătura protozoarelor, lipsit de o membrană celulară rigidă, caracterizat prin forma sa corpului într-o permanentă schimbare. Se deplasează și capturează hrana (bacterii sau alte microorganisme) prin intermediul unor prelungiri protoplasmatice temporare numite pseudopode.
• animalcul — Termen istoric și arhaic utilizat în trecut (în special de primii microscopiști din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea) pentru a desemna un organism microscopic purtător de viață, cum ar fi un protozoar, o bacterie, un rotifer sau un spermatozoid. Această denumire conceptuală structurală a fost propusă de Antonie van Leeuwenhoek pentru a descrie formele minuscule de mișcare observate în picăturile de apă prin lentilele sale primitive, fiind înlocuită ulterior de terminologia microbiologică modernă.
• animalicul — Formă diminutivală arhaică sau livrescă pentru animal mic; organism microscopic, microscopic sau unicelular considerat în trecut ca fiind o entitate vie elementară dotată cu mișcare proprie. Termenul a fost utilizat istoric de primii microscopiști, precum Antoni van Leeuwenhoek, pentru a descrie bacteriile, protozoarele și alte infuzorii observate în medii lichide înainte de cristalizarea terminologiei biologice moderne.
• anizohologamie — Formă particulară de reproducere sexuală arhaică întâlnită la unele organisme unicelulare, în care întregul corp al indivizilor adulți se transformă direct în gameți inegali ca mărime sau mobilitate înainte de fuziune. Acest proces citologic reprezintă o formă de hologamie asimetrică, unde nu se constată o diferențiere prealabilă între celulele somatice și cele germinale, fuziunea realizându-se direct între organisme mature disproporționate.
• arcelă — Gen de amibe testacee (protozoare) caracterizate printr-o carapace sau cochilie protectoare de natură organică, adesea în formă de cupolă, disc sau pălărie chitinoasă cu un singur pseudopod central. În sens structural, arcela reprezintă un organism unicelular microscopic ce populează habitatele acvatice dulci, turbăriile și mușchiul umed, servind ca bioindicator excelent pentru calitatea mediului și nivelul de poluare al ecosistemelor.
• bacterivor — Care se hrănește în mod exclusiv sau predominant cu bacterii; organism microscopic, protozoar, nematod ori nevertebrat inferior care consumă celule procariote ca sursă principală de energie și nutrienți. În sens ecologic, organismele bacterivore joacă un rol fundamental în rețelele trofice ale solului și ale mediilor acvatice, controlând mărimea populațiilor microbiene și accelerând reciclarea nutrienților minerali.