#reteta

• alivenci — Forma consacrată de plural a substantivului 'alivancă'; preparat culinar tradițional românesc din zona Moldovei, deosebit de apreciat, copt sub formă de budincă sau prăjitură densă din mălai, făină de grâu, brânză proaspătă de vaci ori urdă, ouă, unt și o cantitate generoasă de smântână. În cultura populară și literară, termenul este simbolul ospitalității și al gastronomiei rurale moldovenești.
• alivențică — Formă diminutivală a substantivului 'alivancă'; desemnează o alivancă mai mică, delicată sau preparată cu o atenție deosebită, ori este folosită ca termen afectuos în mediul casnic rural pentru a descrie această prăjitură tradițională din mălai, brânză și smântână abia scoasă din cuptor.
• amandină — Produs clasic de cofetărie, de formă cubică sau dreptunghiulară, realizat dintr-un blat dens de cacao însiropat din abundență (adesea cu aromă de rom), stratificat cu o cremă fină de ciocolată sau fondant și acoperit complet cu o glazură lucioasă de ciocolată. Este una dintre cele mai populare prăjituri tradiționale din România, recunoscută pentru gustul său intens și textura fondantă.
• amoxicilină — Substanță antibiotică semisintetică din clasa bătă-lactaminelor, derivată de la penicilină, cu un spectru larg de acțiune antimicrobiană împotriva bacteriilor Gram-pozitive și Gram-negative. Acționează prin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian în timpul replicării, fiind utilizată pe scară largă în practica clinică pentru tratarea infecțiilor respiratorii, urinare, cutanate sau otorinolaringologice acute.
• angemaht — Variantă ortografică și regională pentru 'anghemaht' sau 'anghemacht'; preparat culinar tradițional din carne (de pui, miel, vițel sau pasăre) pregătit într-un sos alb, catifelat, legat cu făină, unt ori smântână și acrit specific cu suc proaspăt de lămâie. Acest tip de mâncare, de origine central-europeană, îmbină textura delicată a cărnii fierte înăbușit cu aciditatea citrică fină a sosului, fiind specific bucătăriei urbane burgheze și celei din regiunile cu influențe germanice pronunțate.
• anghemacht — Variantă ortografică tradițională pentru 'anghemaht' sau 'angemaht'; preparat culinar fin din carne (de obicei pui, vițel sau miel) fiartă înăbușit și servită într-un sos alb, catifelat, legat cu unt și făină sau smântână, având particularitatea gustativă de a fi acrit la final cu suc proaspăt de lămâie. Acest fel de mâncare, introdus în spațiul românesc pe filieră central-europeană în perioada modernizării urbane, este apreciat pentru echilibrul dintre textura fină a sosului și aciditatea citrică revigorantă.
• anghemaht — Preparat culinar tradițional fin, de origine central-europeană, constând din bucăți de carne (pui, miel, vițel sau pasăre) fierte înăbușit și servites într-un sos alb, catifelat, legat cu făină, unt ori smântână și acrit în mod caracteristic cu suc proaspăt de lămâie. Mâncarea este specifică bucătăriei urbane burgheze și celei din regiunile cu influențe germanice pronunțate, remarcându-se prin echilibrul perfect dintre consistența cremoasă a sosului și aciditatea citrică revigorantă.
• anghirete — Preparat culinar arhaic, regionalism sau denumire structurală dată bucăților de pește (în special țipar sau anghilă) pregătite într-un mod specific (afumate, marinate sau prăjite în sos de oțet cu ierburi aromatice). Acest termen de nișă ilustrează terminologia gastronomică veche din zonele de baltă, reflectând tehnici tradiționale de conservare a resurselor piscicole în gospodăriile rurale.
• arepă — Preparat culinar tradițional sub formă de turtă rotundă, turtită și coaptă, realizat structural dintr-un aluat pe bază de făină de porumb prefiartă, apă și sare, originar din regiunile nordice ale Americii de Sud (Columbia și Venezuela). În sens gastronomic, arepa este un aliment de bază multifuncțional care se consumă ca atare sau secționat transversal pentru a fi umplut cu diverse ingrediente precum brânză, carne tocată, avocado, fasole neagră sau ouă.
• argir — Termen arhaic sau regional de origine elenă, utilizat rar în trecut în anumite glosare alchimice, rețetare tradiționale ori însemnări de cancelarie ca echivalent direct pentru argint sau pentru monedele bătute din acest metal prețios; de asemenea, variantă de scriere pentru numele propriu 'Arghir'. În sens structural-lingvistic, reflectă împrumuturile lexicale tehnice sau nomenclaturile monetare balcanice care circulau în Principatele Române înainte de standardizarea științifică modernă.
• azimioară — Diminutiv al substantivului azimă; turtă mică de pâine nedospită, de formă rotundă sau turtită, coaptă rapid direct pe vatră sau pe plită din ingrediente minimale (apă și făină), fiind utilizată fie în consumul casnic zilnic, fie în cadrul unor tradiții și rânduieli populare cu caracter simbolic.
• babic — Salam crud-uscat, tradițional din zona Buzăului, preparat dintr-un amestec de carne de vită și de porc (sau oaie), puternic condimentat cu ardei iute roșu și boia, presat și uscat natural timp de mai multe săptămâni până obține o consistență fermă și un gust picant caracteristic.