#stuf

• ageag — Termen regional utilizat în anumite graiuri din sud-estul României sau Dobrogea pentru a desemna un desiș de tufișuri, o zonă mlăștinoasă acoperită cu stuf și vegetație de baltă, ori un grind stâncos și izolat; de asemenea, poate fi întâlnit ca variantă arhaică sau locală asociată unor elemente de relief specifice limanelor și lacurilor dobrogene.
• arundi — Element prim de compunere savantă (prefixoid) derivat din limba latină, utilizat în vocabularul științific internațional și botanic pentru a introduce referirea exclusivă la trestie, stuf sau plante înrudite structural cu stuful. Acest element lingvistic servește la construirea unor neologisme sau termeni descriptivi ce caracterizează habitatele palustre ori conformațiile anatomice similare gramineelor mari.
• arundifer — Pe care cresc trestii sau stuf; bogat în formațiuni vegetale de stufăriș. În sens ecologic și geografic, termenul descrie un teren palustru, o albie de râu sau un sol mlăștinos care poartă structural și favorizează proliferarea plantelor din genul Arundo, menținând un ecosistem specific zonelor umede.
• Arundo — Un gen de plante erbacee perene din familia Poaceae (graminee), caracterizate prin tulpini arundiforme extrem de înalte, rigide, lignificate și noduroase, asemănătoare cu bambusul. Aceste plante cresc spontan sau cultivate în zonele temperate și subtropicale, preferând solurile umede de pe malurile cursurilor de apă și fiind utilizate istoric pentru confecționarea instrumentelor muzicale de suflat, a acoperișurilor sau ca biomasă.
• astătut — Care a stat prea mult timp nemișcat, neaerisit sau nefolosit; lichid (în special apă) care și-a pierdut prospețimea, devenind sălciu și prinzând un gust ori un miros neplăcut; încăpere, aer sau atmosferă închisă, sufocantă și stătută; prin extindere, se referă la alimente alterate din cauza depozitării prelungite.
• aușel de stuf — Denumire vernaculară sau regională atribuită unor păsări insectivore de talie mică adaptate strict la ecosistemele palustre (stufărișuri, bălți, zone umede). Cel mai frecvent, termenul face referire la pițigoiul de stuf (Panurus biarmicus) sau la anumite specii mici din familia Locustellidae și Acrocephalidae care seamănă la comportament și dimensiuni cu aușelul de pădure.
• aușel-de-stuf — Formă ortografiată cu cratimă a denumirii vernaculare atribuite pițigoiului de stuf (Panurus biarmicus) sau altor păsări paseriforme de talie mică ce populează vegetația palustră densă. Această pasăre se remarcă prin abilitatea de a se deplasa acrobatic printre stuful vertical, având un penaj în nuanțe calde de brun-roșcat și, în cazul masculilor, favoriți negri caracteristici, fiind o specie strâns legată de habitatele acvatice din zonele joase.
• băcsire — Acțiunea de a băcsi și rezultatul ei; procesul meșteșugăresc de adunare, compactare, îndesare sau presare a lânii dărăcite ori a resturilor de piele într-un recipient ori sac special (numit băcs). În sens extins regional, termenul definește organizarea riguroasă a materialelor mărunte din atelierele rurale din vestul țării pentru a preveni risipa.
• băcsit — Acțiunea de a băcsi sau rezultatul ei; stadiul în care materialul textil ori pielea a fost strânsă, compactată și îndesată bine într-un container. Ca adjectiv, descrie un sac, un balot sau un spațiu de depozitare ticsit, plin până la refuz, sau o grămadă de deșeuri de lână gata pregătite pentru reutilizare.