#talus

• arșic — Os mic de la încheietura picioarelor din spate ale animalelor cornute (în special ovine sau caprine), numit anatomic talus sau astragal; în trecut, acest os era curățat și folosit de copii ca piesă principală în cadrul unui popular joc de dexteritate pe ulițele satelor românești.
• astaluș — Variantă fonetică regională și arhaică a cuvântului astaloș, utilizată în anumite enclave subdialectale din nordul Transilvaniei sau Maramureș; desemnează meșterul tâmplar ori dulgherul, ilustrând închiderea vocalică specifică graiurilor rurale izolate.
• astragal — Un termen polisemantic cu aplicații structurale diverse: în anatomie, reprezintă osul scurt al tarsului (talus), situat în regiunea gleznei, care se articulează cu tibia și fibula pentru a transmite greutatea corpului către picior; în arhitectura clasică, desemnează o profilatură mică, de formă semicirculară (mulură), decorată adesea cu șiruri de mărgele, care separă capitelul de fusul coloanei; în botanică, se referă la un gen de plante erbacee (Astragalus) din familia Fabaceae.
• astragală — Forma de feminin pentru adjectivul astragalian; care aparține astragalului (osul talus al gleznei), care se referă la acest os scurt al tarsului sau care este poziționat în proximitatea sa anatomică structurală. Este utilizat în descrierile medicale sau chirurgicale pentru a indica fațete articulare, zone ligamentare ori structuri osoase specifice regiunii posterioare a piciorului.
• astragalectomie — O intervenție chirurgicală invazivă din sfera ortopediei care constă în extirparea totală sau parțială a osului astragal (talus). Această procedură structurală extremă este practicată în cazuri grave de traumatisme zdrobitoare ireparabile, necroză avasculară severă a talusului, infecții osoase cronice (osteomielită) sau malformații congenitale avansate ale piciorului (cum ar fi piciorul strâmb congenital rezistent la alte terapii).
• astragaloid — Care seamănă ca formă sau structură cu un astragal (osul scurt al gleznei); element anatomic, proeminență osoasă sau structură biologică ce prezintă un aspect neregulat cuboid ori convex similar osului talus. Ca substantiv, în scrierile istorice sau comparate, desemna o piesă mică ori un os prelucrat rudimentar utilizat în scopuri structurale similare zarurilor antice.
• Attalos — Numele purtat de mai mulți regi celebri ai dinastiei Atalide care au guvernat regatul elenistic al Pergamonului în Asia Mică, cel mai cunoscut fiind Attalos al II-lea (fondatorul orașului Antalya) și Attalos al III-lea, care a lăsat testamentar regatul său Republicii Romane. În arheologie, numele este strâns legat de Stoa lui Attalos, o structură monumentală reconstruită în Agora Atenei.