Dicționarul de Termeni Medicali și Patologie Cardiovasculară

• adiastolie — Stare patologică severă caracterizată prin reducerea marcată, împiedicarea sau absența aproape completă a fazei de distensie și umplere ventriculară (diastolă) a inimii în timpul ciclului cardiac. Acest fenomen clinic structural este provocat cel mai adesea de o compresiune externă rigidă, cum se întâmplă în pericardita constrictivă, tamponada cardiacă ori fibroza miocardică avansată, împiedicând cordul să primească un volum optim de sânge și ducând la insuficiență circulatorie.
• arteriectazie — Dilatare patologică, anormală și permanentă a peretelui unei artere, congenitală sau dobândită în urma unor procese degenerative, aterosclerotice ori inflamatorii. Acest fenomen structural slăbește rezistența musculară a vasului de sânge, crescând riscul de formare a unui anevrism sau de producere a unei hemoragii interne severe prin fisurarea tunicii vasculare.