Dicționarul Regionalelor și Arhaismelor Limbii Române

• aplecuș — Formă mică de relief înclinată, coastă blândă de deal sau pantă ușoară a unui teren, pe unde apa se poate scurge cu ușurință; în sens arhaic, poate desemna și un loc special amenajat, parțial acoperit ori înclinat, folosit pentru adăpostirea temporară a vitelor sau a uneltelor.
• aplecușat — Care prezintă o înclinare ușoară, o pantă lină sau o structură aplecată în mod discret; teren, drum ori acoperiș caracterizat printr-un relief ce favorizează scurgerea naturală a apelor fără a prezenta o pantă abruptă sau periculoasă.