🔍 Căutare în Dicționarul Complex Bilingv
Ierarhie: #abera (9 termeni)
-
aber
(substantiv masculin / variantă arhaică (istorie chirurgicală / semiologie vasculară))
Rădăcină etimologică neologică sau variantă medicală veche abreviată pentru 'aberant' (cum ar fi în structurile anatomice ca 'a...
-
abera
(verb intranzitiv / termen clinic (psihiatrie / neurologie comportamentală))
A se abate de la manifestările psihice, cognitive sau comportamentale normale; a exprima idei delirante, incoerente sau lipsite...
-
aberant
(adjectiv / termen clinic și biologic (genetică / patologie / psihiatrie))
Care se abate în mod evident de la tipul normal, de la structura anatomică standard sau de la evoluția fiziologică firească. În...
-
aberanță
(substantiv feminin / termen medical și biologic (genetică / neuropsihiatrie / oftalmologie))
Stare, manifestare sau structură care prezintă o deviere patologică de la tipul normal sau fiziologic. În genetică, reprezintă ...
-
aberare
(substantiv feminin (infinitiv lung) / acțiune)
Acțiunea de a abera; procesul de îndepărtare, rătăcire sau deviere de la o linie dreaptă, de la un adevăr științific, de la o r...
-
aberație
(substantiv feminin / termen medical și științific (genetică / psihiatrie / astronomie / optică))
O abatere evidentă de la ceea ce este normal, corect, logic sau natural. În genetică, reprezintă o modificare profundă în număr...
-
aberațiune
(substantiv feminin / variantă învechită (livresc / juridic istoric))
Formă arhaică și livrescă a neologismului 'aberație', utilizată în textele juridice, filosofice și medicale din secolul al XIX-...
-
aberativ
(adjectiv (genetică / optică / psihopatologie))
Care prezintă caracterul unei aberații; generator de devieri, anomalii sau deformări în raport cu o normă biologică, fizică sau...
-
abhorare
(substantiv feminin / infinitiv lung (acțiune verbală / semiologie clinică))
Acțiunea de a abhora și rezultatul ei; procesul psihic sau manifestarea externă a unui sentiment profund de respingere, detesta...