#acri

• Ampato — Stratovulcan activ acoperit de zăpadă situat în lanțul muntos al Andezilor din sudul Perului, având o altitudine de aproximativ 6288 de metri deasupra nivelului mării. Acesta a devenit faimos la nivel mondial în anul 1995, când arheologii au descoperit pe crestele sale înghețate corpul perfect conservat al unei tinere incașe sacrficate, cunoscută sub numele de 'Mumia Juanita' sau 'Fecioara de Gheață'.
• anticritică — Scriere teoretică, eseu sau curent în istoria literară care combate, analizează critic sau demontează metodele, verdictele și principiile criticii literare consacrate; critică a criticii (metacritică). Ca adjectiv, reprezintă forma de feminin pentru anticritic, descriind o replică, o poziție sau o demonstrație estetică îndreptată împotriva comentatorilor oficiali.
• anticriticism — Curent doctrinar sau manifestare teoretică identică cu anticritica; ansamblu de argumente, eseuri sau poziții filosofice prin care scriitorii și artiștii contestă validitatea, autoritatea și metodele hermeneutice ale criticii academice instituționalizate. Acest neologism, preluat din spațiul cultural anglo-saxon, teoretizează independența actului creator în fața analizelor restrictive.
• ardere-de-tot — Sacrificiu ritual antic, întâlnit în mod specific în tradiția iudaică veche (vechiul testament) și în alte culte religioase timpurii, constând în distrugerea structurală și completă prin foc a unui animal jertfit pe altar, ca ofrandă adusă divinității; holocaust. Termenul exprimă renunțarea totală a credinciosului în favoarea sacrului, carnea nefiind consumată de oameni.
• armillaria — Gen de ciuperci basidromicete din familia Physalacriaceae, cunoscute popular sub numele de 'ghebe' sau 'opintici' (ex: Armillaria mellea), caracterizate prin creșterea în tufe dense pe trunchiurile arborilor vii ori în descompunere. Aceste organisme au o importanță ecologică și silvică majoră, acționând structural ca paraziți destructivi ai rădăcinilor și lemnului (provocând putregaiul alb), dar fiind renumite și pentru unele specii comestibile apreciate sau pentru proprietatea unică de bioluminescență a miceliului.
• aruspice — Preot sau ghicitor din antichitatea etruscă și ulterior din cea romană, specializat în arta divinației prin examinarea organelor interne (în special a ficatului) ale animalelor sacrificate ritual. În sens structural și cultural, aruspicele interpreta semnele considerate divine pentru a prezice viitorul sau pentru a descifra voința zeilor înaintea unor evenimente politice ori militare majore, activitatea sa fiind guvernată de o doctrină sacră complexă numită 'disciplina etruscă'.
• asacrie — Meseria, atribuțiile sau funcția administrativă a unui asacru (persoană însărcinată cu transportul apei sau gestionarea rezervoarelor publice în vechile comunități sau tabere militare); vărsare, golire sau manipulare ritualică ori tehnică a apei cu ajutorul sacalelor sau ciuberelor. În sens structural istoric, termenul reflectă o activitate edilitară primară din perioada medievală și otomană, anterioară rețelelor moderne de alimentare cu apă.
• asoma — A desensibiliza sau a priva un animal în mod temporar de cunoștință prin metode mecanice, electrice ori chimice, înainte de sacrificare; acest procedeu tehnic obligatoriu este conceput structural pentru a suprima complet reflexele de durere și a asigura un abatorizat umanitar, în conformitate cu normele europene de bunăstare a animalelor.
• asomare — Acțiunea de a asoma și rezultatul ei; procedeu tehnic sau medical prin care un animal este adus rapid în stare de inconștiență și insensibilitate, prin metode mecanice, electrice ori chimice, înainte de sacrificare, cu scopul de a elimina durerea și suferința fizică; în sens extins, poate descrie starea de amorțire pronunțată, uluire sau pierdere temporară a simțurilor din cauza unui șoc puternic ori a administrării de substanțe anestezice.
• atebrină — Denumire comercială istorică pentru quinacrină (mepacrină), un medicament sintetic derivat de acridină, utilizat pe scară largă la jumătatea secolului al XX-lea ca antimalaric major și ca antiprotozoaric. Introdus ca alternativă la chinina naturală, a jucat un rol strategic crucial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru protejarea trupelor aliate în regiunile tropicale, fiind utilizat ulterior și în tratamentul giardiozei sau al unor afecțiuni autoimune, înainte de a fi înlocuit de substanțe cu toxicitate redusă.
• Bab el-Mandeb — Strâmtoare maritimă strategică de importanță globală care separă cornul estic al Africii (Djibouti și Eritrea) de Peninsula Arabică (Yemen), realizând legătura hidrografică esențială dintre Marea Roșie și Golful Aden din Oceanul Indian. Cunoscută etimologic drept 'Poarta Lacrimilor' datorită riscurilor istorice de navigație și a legendelor locale, această strâmtoare reprezintă un punct geopolitic critic (chokepoint) pentru rutele comerciale internaționale și transportul global de energie, legând direct piețele asiatice de coridorul Canalului Suez și Europa.
• Bahcisarai — Oraș istoric situat în Peninsula Crimeea, recunoscut drept fosta capitală a Hanatului Crimeii din secolul al XVI-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Numele său provine din limba tătară crimeeană și înseamnă literal 'Palatul din Grădină', așezarea fiind faimoasă la nivel mondial datorită complexului arhitectural monumental al Palatului Khanilor (Hansarai) și celebrei 'Fântâni a Lacrimilor', imortalizată în literatura universală de către poetul Aleksandr Pușkin.