#adverb de timp

• astă-iarnă — Adverb de timp care indică în mod concret iarna care a trecut cea mai recentă față de momentul vorbirii; structură lexicală temporală utilizată pentru a plasa o acțiune sau o amintire în cadrul sezonului rece precedent.
• astă-seară — În seara zilei de astăzi; locuțiune adverbială de timp care indică segmentul nocturn din cadrul perioadei curente de 24 de ore, aflat fie în curs de desfășurare, fie programat să înceapă în viitorul imediat.
• astă-toamnă — În toamna care a trecut (cea mai apropiată de momentul vorbirii); locuțiune adverbială de timp utilizată pentru a face referire la sezonul autumnal precedent din cadrul aceluiași an sau din anul calendaristic anterior.
• astă-vară — Adverb de timp care indică în mod concret sezonul estival care a trecut cel mai recent față de momentul vorbirii; structură lexicală de orientare temporală utilizată pentru a plasa un eveniment, o acțiune sau o experiență personală în cadrul verii precedente.
• astămineață — În dimineața zilei de astăzi; formă populară, regională sau arhaică rezultată din contopirea adjectivului demonstrativ cu un substantiv temporal, utilizată frecvent în graiurile muntenești, oltenești sau moldovenești pentru a desemna intervalul matinal al zilei curente.
• astăz — Variantă fonetică regională, scurtată sau trunchiată a adverbului de timp 'astăzi'; indică ziua în curs de desfășurare. Este întâlnită în graiurile populare din anumite zone ale țării (în special în Transilvania sau Moldova) sau în texte literare vechi, unde vocala finală 'i' este complet elidată din motive de ritm, topică locală sau economie de pronunție.
• astăzi — În ziua curentă, în prezentul imediat; adverb fundamental de timp care indică spațiul temporal de 24 de ore aflat în curs de desfășurare; în sens larg sau figurat, desemnează epoca actuală, timpurile noastre, societatea contemporană ori prezentul istoric.
• atunce — Formă arhaică și regională a adverboului de timp 'atunci'; indică un moment determinat din trecut sau din viitor, corelat cu un alt eveniment ori context temporal. În structura textelor literare vechi sau a cronicilor istorice, acest element sintactic stabilește succesiunea cronologică a faptelor, servind adesea și ca element de legătură cu valoare conclusivă.
• atuncea — Variantă populară și regională (accentuată prin sufixare fonetică) a adverboului de timp 'atunci'; indică un moment precis sau o perioadă determinată din trecut ori viitor. În vorbirea curentă sau în proza literară cu caracter regional, acest termen structural accentuează opoziția față de momentul prezent, având adesea și un rol emfatic în cadrul discursului.
• azi — Adverb de timp care indică ziua curentă, în curs sau prezentul imediat; în ziua de astăzi. În sens larg sau filozofic, desemnează epoca actuală, contemporaneitatea sau stadiul prezent al societății. Folosit substantival, reprezintă conceptul abstract al momentului actual, servind ca pilon de referință cronologic de bază în raport cu trecutul și viitorul, asigurând o orientare temporală clară și curată în comunicarea zilnică.