#ahăla

• ahăla — Formă regională sau arhaică a adjectivului ori pronumelui demonstrativ de depărtare pentru genul feminin, numărul singular, corespunzătoare termenului standard 'acea' sau 'aceea'. Este folosită în graiurile dialectale sau în literatura populară pentru a desemna o persoană de sex feminin ori un obiect care nu se află în proximitatea directă a vorbitorului.
• aschitean — Persoană care aparține unui schit, care locuiește sau își desfășoară activitatea monastică într-un schit; viețuitor al unei comunități monastice mici și izolate. Ca adjectiv, termenul descrie tot ceea ce ține de organizarea, viața, rânduiala sau specificul structural al unui schit.
• ascultământ — Ascultare respectuoasă, supunere fiască sau obligație morală și juridică de a respecta deciziile unei autorități; în context monahal, reprezintă jurământul sau îndatorirea practică atribuită unui călugăr de către stareț. În vechiul drept românesc, termenul structural indica și actul de audiere a martorilor sau recunoașterea oficială a unei decizii luate de o instanță de judecată domnească.
• ascultare — Acțiunea de a asculta și rezultatul ei; atitudine caracterizată prin docilitate, supunere și respectarea normelor, directivelor sau dogmelor stabilite. În context teologic și monastic, reprezintă una dintre marile virtuți creștine (votul ascultării), implicând tăierea voii proprii în fața duhovnicului, în timp ce în justiție se referă la audierea martorilor sau a părților dintr-un proces.