#alinta

• alefta — A îngriji cu blândețe, a ocroti sau a răsfăța o persoană, de cele mai multe ori un copil ori un bolnav; a manifesta o atenție deosebită sau o mângâiere față de cineva drag. În graiurile regionale vechi, verbul descrie și acțiunea de a netezi, a aranja cu grijă ori a pregăti un culcuș confortabil, având o puternică încărcătură afectivă și familială.
• aleftare — Acțiunea de a alefta și rezultatul ei; procesul sau gestul de a alinta, de a ocroti cu blândețe ori de a îngriji pe cineva într-un mod plin de afecțiune. Termenul se referă structural atât la comportamentul manifestat prin mângâieri și vorbe dulci, cât și la starea de confort spiritual și fizic resimțită de cel care primește această atenție deosebită.
• alingări — Formă de plural atestată regional sau arhaic pentru acțiuni ori manifestări de alintare, dezmierdare sau lingușire; variante populare ale gesturilor de tandrețe folosite pentru a îmbuna pe cineva. În anumite graiuri locale, termenul indică totalitatea cuvintelor dulci sau a comportamentelor afectuoase orientate spre obținerea unei favoriți.
• alint — Manifestare plină de tandrețe, afecțiune și căldură prin intermediul gesturilor, cuvintelor dulci sau a mângâierilor; acțiunea de a alinta și starea care rezultă din aceasta. În sens extins, reprezintă un comportament răsfățat, uneori excesiv, adoptat de copii sau de animalele de companie pentru a atrage atenția ori bunăvoința celor din jur.
• alinta — A manifesta tandrețe, afecțiune și căldură față de cineva prin mângâieri, vorbe dulci sau gesturi protective; a răsfăța un copil sau o persoană dragă, satisfăcându-i toate dorințele. Ca verb reflexiv, se referă la acțiunea unei persoane de a adopta o atitudine răsfățată, alintată sau afectată pentru a trezi simpatia, atenția sau compasiunea celor din jur.
• alintare — Acțiunea de a alinta sau starea a ceea ce este alintat; manifestare verbală ori fizică a afecțiunii adânci prin gesturi calde, mângâieri și atenție protectivă. În psihologia educațională, reprezintă procesul de securizare emoțională a copilului prin intermediul atașamentului pozitiv, dar poate deveni nociv dacă alunecă spre supraprotecție.
• alintat — Care a primit dovezi de afecțiune și tandrețe; persoană, în special un copil, tratată cu multă îngăduință și ale cărei dorințe sau capricii sunt satisfăcute instantaneu. În sens comportamental, descrie o atitudine răsfățată, pretențioasă sau afectată, adoptată pentru a atrage atenția ori pentru a obține privilegii nejustificate.
• alintător — Care aduce alintare, exprimă tandrețe, afecțiune sau blândețe; dispozitiv, gest sau cuvânt care manifestă o grijă caldă și dezmierdătoare față de cineva. Ca substantiv, definește o persoană care obișnuiește să alinte, să răsfețe ori să măgulească pe cei din jur prin atitudini și formule dulci.
• alintătură — Faptul de a se alinta; manifestare concretă, adesea exagerată sau repetată, de răsfăț, mofturi ori comportament afectat. Spre deosebire de termenul abstract 'alintare', această formă lexicală accentuează rezultatul vizibil sau caracterul uneori sâcâitor și artificial al gesturilor de răsfăț.