#arânda

• arânda — Variantă fonetică veche sau regională (întâlnită în special în zonele nord-vestice și transilvănene) pentru verbul 'a arenda'; acțiunea de a lua sau de a da în exploatare temporară un teren agricol, o moșie sau un bun economic în schimbul unei sume de bani sau a unei cote-părți din recoltă, stabilite printr-un contract.
• arândălui — Variantă verbală regională rară (specifică zonelor de frontieră sau cu influențe lexicale mixte) pentru acțiunea de a rândui, a organiza, a aranja sau a pune în ordine elemente, activități ori dări. În context economic vechi, putea descrie și procesul de calculare, eșalonare sau stabilire periodică a arendei pentru diferitele parcele de pământ.
• arândăluire — Acțiunea de a arândălui și rezultatul ei; procesul regional sau arhaic de organizare, rânduire, așezare în ordine sau planificare a unor activități, bunuri ori dări. În context administrativ vechi, termenul desemna și acțiunea de calculare, eșalonare sau stabilire periodică a arendei pentru suprafețele de pământ cultivate.
• arândare — Acțiunea de a arânda și rezultatul ei; procesul istoric sau regional de dare ori luare în arendă a unui bun imobil, a unei moșii sau a unei dări publice. Reprezenta un act juridico-economic fundamental în relațiile agrare din secolele trecute, reglementat prin zapise speciale.
• arândaș — Variantă fonetică veche sau regională pentru cuvântul 'arendaș'; persoană care ia în exploatare temporară, pe baza unui contract și în schimbul unei plăți, o moșie, un teren agricol, o tavernă ori dreptul de a colecta anumite dări publice. În societatea rurală din secolele trecute, reprezenta o figură economică centrală, adesea responsabilă cu administrarea directă a proprietăților boierești sau nobiliare.
• arândășesc — Variantă fonetică veche sau regională pentru adjectivul 'arendășesc'; care aparține arendașului (arândașului), privitor la arendași sau specific metodelor acestora de administrare economică a moșiilor și cârciumilor.
• arândășește — Variantă fonetică veche sau regională pentru advebul 'arendășește'; în felul arendașilor (arândași), conform metodelor sau practicilor specifice acestora. În context istoric rural, termenul descrie adesea o administrare aspră, calculată, axată pe obținerea unui profit maxim din exploatarea pământului sau a cârciumilor.
• arândășie — Variantă fonetică veche sau regională pentru cuvântul 'arendășie'; profesiunea, funcția, statutul sau activitatea unui arândaș (arendaș). De asemenea, poate desemna intervalul de timp în care o persoană deținea dreptul de exploatare a unei moșii sau sistemul economic bazat pe intermedierea arendașilor.
• arândășiță — Variantă fonetică veche sau regională pentru cuvântul 'arendășiță'; femeie care ia în exploatare temporară o moșie, un pământ agricol sau o cârciumă pe bază de contract, ori soția unui arândaș (arendaș). În comunitățile rurale din trecut, termenul descria o femeie cu statut economic recunoscut, implicată activ în administrarea afacerilor gospodărești.
• arândășoaică — Variantă fonetică veche sau regională pentru cuvântul 'arendășoaică'; femeie care deține sau administrează o arendă (arândă), ori soția unui arândaș. Termenul era utilizat adesea în graiul popular cu o nuanță familiară sau respectuoasă pentru a desemna stăpâna unei moșii închiriate.
• arândat — Despre terenuri agricole, moșii, mori sau alte bunuri economice: care a fost dat ori luat în arendă; închiriat pe bază de contract în schimbul unei sume de bani sau al unei părți din recoltă. Termenul reflectă starea unui bun imobil aflat în folosința temporară a unui terț.
• Asmarandei — Nume de familie românesc provenit din punct de vedere etimologic dintr-o formă de genitiv matern (matronimic), însemnând inițial 'al Smarandei' sau 'fiul Smarandei'; este utilizat în mod curent ca nume patronimic fix, fiind întâlnit cu o frecvență mai ridicată în regiunea istorică a Moldovei.