#arăpi
- arăpi — Formă verbală arhaică și regională însemnând a înnegri, a ochi sau a murdări cu funingine, cenușă ori cărbune; în sens figurat și contextual, reprezintă acțiunea de a speria sau a asalta pe cineva sub deghizarea unui personaj mascat în cadrul jocurilor rituale de iarnă.
- arăpie — Termen abstract sau colectiv utilizat în trecut pentru a desemna țara sau regiunile îndepărtate locuite de arapi (Africa sau Orientul în accepțiunea geografică veche); de asemenea, poate exprima starea, calitatea ori condiția de arap, reflectând mentalități istorice transcrise în cronici.
- arăpilă — Formă hipocoristică, augmentativ-familiară sau peiorativă derivată din substantivul arhaic 'arap'; termen utilizat în limbajul popular rural pentru a descrie un copil ori un băiat oacheș, brunet sau murdărit cu funingine de la joacă ori de la munca la gura sobei; de asemenea, poate desemna o sperietoare sau o mască folclorică măruntă.
- Arapiles — Localitate și municipiu din Spania, situat în provincia Salamanca (Castilia și León), intrat în istoria universală datorită Celebrei Bătălii de la Arapiles (cunoscută în istoriografia anglo-saxonă sub numele de Bătălia de la Salamanca) din 22 iulie 1812. În cadrul acestui conflict major din Războiul Peninsular, trupele aliate anglo-portugheze conduse de Ducele de Wellington au obținut o victorie decisivă împotriva armatei franceze conduse de mareșalul Marmont, schimbând cursul campaniei napoleoniene.
- arăpime — Totalitatea arapilor, mulțime mare de arapi sau de populații de origine orientală/africană privite colectiv; masă etnică ori comunitate de oameni oacheși. Termenul reprezintă un derivat colectiv arhaic utilizat în vechile cronice și scrieri istorice pentru a descrie armatele sau comunitățile din Imperiul Otoman ori din regiunile meridionale.
- arapină — Variantă lexicală secundară și foarte rară pentru 'arapă' sau 'arapcă', utilizată istoric în graiurile populare din sudul României pentru a desemna o femeie cu tenul foarte închis la culoare sau de origine orientală-africană. În contextul lingvistic arhaic, termenul purta uneori și o conotație mitologică secundară, făcând trimitere la făpturi legendare feminine asociate cu forțele nopții sau ale pământului în credințele rurale vechi.