#iubire

• adora — A aduce un cult religios supremei divinități; a cinsti cu cel mai înalt grad de venerație mistică. În sens profan, laic sau cotidian, termenul înseamnă a iubi peste măsură, a manifestat o pasiune profundă, o admirație oarbă sau un atașament extrem față de o persoană, un ideal, un obiect de artă sau o activitate.
• adorare — Acțiunea de a adora și rezultatul ei; manifestare supremă a cultului religios datorat exclusiv divinității, caracterizată prin pioșenie profundă și supunere absolută. În plan laic sau psihologic, termenul desemnează o stare de iubire pasională, admirație nelimitată sau atașament profund și idealizat față de o persoană sau un simbol.
• aelurofilie — Simpatie, dragoste sau afecțiune extremă, neobișnuit de intensă ori patologică față de pisici. În psihologia comportamentală, termenul descrie o atașare emoțională profundă care determină individul să își dedice majoritatea resurselor și timpului îngrijirii felidelor, acumulând adesea un număr excesiv de animale în spațiul domestic.
• Amantes, amentes — Locuțiune latină celebră provenită dintr-o comedie a dramaturgului Terențiu (Andria), tradusă literal prin 'Îndrăgostiții sunt nebuni' sau 'Cei ce iubesc sunt lipsiți de minte'. Expresia evidențiază jocul de cuvinte paronimic dintre 'amantes' (îndrăgostiții) și 'amentes' (nebunii / cei fără minte), fiind utilizată de secole pentru a descrie starea de iraționalitate, idealism și pierdere a simțului practic ce însoțește pasiunea amoroasă intensă.
• amoare — Formă arhaică sau variantă poetică derivată din limba latină (amor, -oris) care desemnează iubirea personificată, pasiunea amoroasă profundă sau o reprezentare figurativă a zeului Cupidon (Amoarul). Este utilizată în literatura timpurie și în traducerile din secolul al XIX-lea pentru a evoca stări afective intense sau motive clasice din poezia erotică.
• amor — Sentiment intens de afecțiune, atașament profund și atracție pasională (adesea erotică) față de o persoană; formă superioară de trăire emoțională care guvernează relațiile interumane. În sens cultural și mitologic, termenul personifică forța iubirii sau dorinței, fiind reprezentat istoric prin zeul Cupidon.
• amoros — Care se referă la dragoste, privitor la sentimentul de amor; care manifestă, exprimă sau inspiră iubire, pasiune sau atracție erotică. În context social și narativ, descrie legăturile sentimentale dintre persoane, stilul de comunicare galant sau operele artistice axate pe tema sentimentului romantic.
• anteros — În mitologia greacă, zeul iubirii împărtășite, al sentimentului reciproc și al răzbunării dragostei neîmplinite sau trădate, considerat fratele lui Eros. În sens cultural și psihanalitic, termenul descrie principiul ordonator al afectivității bazat pe reciprocitate morală, simetrie emoțională și pedepsirea egoismului sentimental, acționând ca o contrapondere la pasiunea oarbă și impulsivă.
• arghirofilie — Dragostea de bani, lăcomia de argint sau atașamentul pătimaș și necontrolat față de bogățiile pământești; trăsătură de caracter definită prin dorința neînfrântă de a acumula capital cu orice preț. În sens etic și filosofic clasic, arghirofilia reprezintă un viciu moral major care alterează judecata dreaptă, determinând un comportament egoist, zgârcit și lipsit de empatie față de suferințele celorlalți membrii ai comunității.