#joc de noroc
- albă-neagră — Joc de noroc ilegal și fraudulos, practicat de obicei în locuri publice aglomerate (târguri, piețe, gări), care constă în ghicirea de către spectatori a obiectului ascuns (o bilă, o monedă) sub unul dintre cele trei capace, pahare sau cărți de joc manipulate rapid și cu abilitate manuală de către un escroc. În sens figurat, termenul descrie o acțiune bazată pe înșelăciune, manipulare, trucuri ascunse sau o strategie de tip duplicitar prin care se ascunde adevărul.
- arol — Denumire arhaică și regională atestată în sudul Moldovei pentru aversul sau fața unei monede ori medale, reprezentând de regulă o figură simbolică (cum ar fi un vultur sau o pajură). Prin extensie istorică în folclor, termenul desemnează un vechi joc de noroc rural ('a juca la arol'), similar jocului modern 'cap sau pajură', în care câștigător este cel ce ghicește corect pe ce parte va cădea banul aruncat în sus în mod repetat.
- arolă — O variantă feminină regională și atestată istoric pentru termenul 'arol', folosită în mod identic pentru a desemna aversul (pajura) unei monede sau jocul tradițional rural de noroc bazat pe aruncarea banului în sus. Ca formă lingvistică complementară, s-a păstrat în unele glosare vechi și expresii populare legate de divertismentul din satele românești din est, funcționând în strânsă legătură cu perechea sa cromatică ori structurală numită 'areșcă'.
- arșicar — Persoană care se joacă cu arșicele, un meșteșugar care colectează, prelucrează sau vinde aceste mici oase de la încheietura picioarelor de ovine ori caprine, sau, în sens extins, un jucător foarte dibaci și pasionat de acest joc arhaic de noroc și îndemânare. În comunitățile rurale din trecut, arșicarul era adesea cel care cunoștea cel mai bine regulile complexe de punctare și care deținea piese speciale, umplute cu plumb pentru o stabilitate sporită în timpul aruncării.
- azard — Formă grafică timpurie, arhaism literar sau o variantă tolerată istoric în textele vechi românești pentru substantivul 'hazard', definind întâmplarea neprevăzută, norocul chior, un joc de noroc cu zaruri ori o conjunctură imprevizibilă. În scrierile filozofice din secolele trecute, acest pilon conceptual reprezenta forța oarbă care guverna evenimentele fără o cauză structurală aparentă, generând destine imprevizibile prin manifestări fortuite.