#pescuit

• afundătoare — Denumire populară sau regională atribuită unui loc adânc într-un râu ori lac, unde apa formează vârtejuri și există riscul de scufundare; uneori utilizată pentru a desemna o unealtă sau o greutate folosită la scufundarea plaselor de pescuit ori a altor dispozitive tehnice sub apă.
• alca — Pasăre marină de talie medie din familia Alcidae, răspândită în regiunile arctice și temperate din emisfera nordică. Are un penaj alb-negru ce seamănă cu cel al pinguinilor, aripi scurte folosite excelent pentru înot și plonjări subacvatice adânci în căutarea hranei (pești mici și crustacee), dar care îi permit și un zbor rapid, deși greoi la decolare.
• almar — Termen regional extrem de rar sau variantă fonetică veche întâlnită în anumite graiuri dunărene, probabil derivată din lexicul marinăresc sau comercial balcanic, folosit pentru a descrie o unealtă de pescuit sau o componentă structurală minoră a ambarcațiunilor de lemn; de asemenea, poate apărea ca nume propriu toponimic sau de familie în onomastica locală.
• aloavă — Unealtă tradițională de pescuit de mari dimensiuni, asemănătoare unei mreje, unei plasă mari sau unui năvod, utilizată în special în bazinele hidrografice dunărene sau în regiunile vestice pentru prinderea peștelui. Acest regionalism tehnic descrie o structură textilă împletită ochiuri cu ochiuri, fixată pe suporturi speciale pentru a mătura fundul apelor.
• anghilist — Termen de nișă utilizat pentru a desemna un specialist, cercetător sau pescar de elită axat exclusiv pe studiul, conservarea ori capturarea peștilor din specia sau familia anghilelor. Ca descriptor structural profesional, cuvântul individualizează o expertiză tehnică înaltă în gestionarea habitatelor acvatice dulcicole și marine afectate de declinul ecologic al acestor specii migratoare.
• aprichi — Termen regional rar sau denumire populară utilizată în anumite comunități pescărești dunărene sau din bazinele vestice pentru a desemna o specie de pește de talie mică, sau o variantă locală a porcușorului de râu ori a boarței. În structura lexicului arhaic, cuvântul servește ca indicator etno-zoologic pentru peștii bentonici care trăiesc pe fundurile nisipoase.
• arețel — Variantă regională sau formă diminutivală arhaică utilizată în anumite comunități rurale din România pentru a desemna un tip de plasă de pescuit cu ochiuri foarte strânse sau o capcană împletită fin, destinată prinderii peștilor mici ori a racilor de râu; de asemenea, poate indica local o specie de vierme parazit sau o larvă acvatică mică. În sens structural-etnografic, termenul reflectă tehnicile gospodărești arhaice de exploatare a resurselor de apă curgătoare.
• arpun — O unealtă de pescuit sau vânătoare marină de mari dimensiuni, asemănătoare cu o suliță sau o săgeată prevăzută cu dinți retorsi (cârlige) la vârf și legată de o frânghie lungă, folosită pentru prinderea peștilor mari, a cetaceelor sau a mamiferelor marine. În epoca modernă, acesta este lansat cu ajutorul unor tunuri speciale instalate pe navele de pescuit industrial.
• avanul — Formă articulată sau variantă regională pentru avat (Aspius aspius), un pește răpitor de apă dulce din familia ciprinidelor, caracterizat printr-un corp alungit, solzi argintii și o gură largă, lipsită de dinți pe maxilare, dar cu o musculatură puternică. Trăiește în apele curgătoare mari și este extrem de apreciat de pescarii sportivi pentru atacurile sale violente la suprafața apei.
• avat — Pește răpitor de apă dulce din familia ciprinidelor (Aspius aspius), cu corpul alungit, acoperit cu solzi mărunți argintii, și gura largă, lipsită de dinți pe fălci, dar prevăzută cu o proeminență caracteristică pe maxilarul inferior. Trăiește în apele curgătoare mari, fiind extrem de agil și recunoscut pentru atacurile sale violente la suprafața apei asupra peștilor de talie mică.
• avățoi — Denumire populară regională sau augmentativă folosită în bazinele hidrografice ale Dunării pentru a desemna un exemplar foarte mare, adult și viguros de avat (Aspius aspius), pește răpitor din familia ciprinidelor. Termenul subliniază dimensiunile impresionante, forța în atac și caracterul solitar al specimenului, fiind utilizat cu precădere în jargonul pescarilor sportivi pentru a diferenția exemplarele trofeu de cele de talie medie.
• avertizor — Dispozitiv electromecanic, electronic sau optic conceput pentru a detecta o anomalie, o schimbare de stare ori un parametru critic și pentru a emite automat un semnal de alarmă (sonor sau luminos); în jargonul pescuitului sportiv, reprezintă senzorul electronic ce semnalizează mișcarea firului la mușcătura peștelui. În sens administrativ și juridic (de regulă sub forma avertizor de integritate), desemnează persoana care raportează public sau intern încălcări ale legii în cadrul unei organizații.
• baca — Ambarcațiune mică de pescuit sau navă utilitară de dimensiuni reduse, utilizată în mod tradițional în mările calde sau în bazinele portuare europene pentru operațiuni de remorcare ușoară și transport; la sensul tehnic regional, reprezintă și o cutie sau un recipient deschis folosit în ateliere pentru colectarea pieselor mici. În lingvistica comparată, reprezintă forma de bază pentru 'vacă' în limbile spaniolă și latină, întâlnită în studii etimologice.