#reproducere

• anastatic — Referitor la anastazie sau obținut prin procedee anastatice; descrie o metodă arhaică de imprimare sau de reproducere fidelă a textelor și desenelor gravate, prin transferul chimic al cernelii de pe un document vechi pe o placă metalică reliefată, fără a fi necesară culegerea din nou a caracterelor. În sens extins sau figurat, termenul poate descrie un proces de reînviere, restaurare completă sau aducere la starea inițială a unui suport grafic depreciat.
• androceu — Aparatul reproducător masculin al unei flori, format din totalitatea staminelor acesteia. Din punct de vedere structural, fiecare stamină din androceu este alcătuită dintr-un filament structural subțire și o anteră, organul în interiorul căruia se produc grăunții de polen necesari procesului de fecundare a ovulelor situate în gineceu.
• androcit — Celulă sexuală tânără masculină imatură (cunoscută și sub numele de spermatidă) rezultată în urma procesului de meioză din spermatocitele de ordinul doi. În contextul spermatogenezei structurale, androcitul urmează o fază complexă de diferențiere și metamorfoză celulară (spermiogeneză), transformându-se final într-un spermatozoid matur capabil de procreare.
• androdinamie — Fenomen biologic sau însușire a unor flori hermafrodite de a avea staminele mai dezvoltate, mai viguroase structural sau mai active din punct de vedere funcțional decât gineceul (aparatul reproducător feminin). Această particularitate morfologică asigură o dinamică reproductivă optimă, jucând un rol structural în mecanismele evolutive care previn autofecundarea și promovează diversitatea genetică.
• androdioic — Despre plante sau specii vegetale ale căror populații prezintă structural două tipuri distincte de indivizi: unii care poartă exclusiv flori masculine și alții care poartă doar flori hermafrodite (bsexuate). Acest sistem de reproducere rar joacă un rol structural esențial în genetica evolutivă, acționând ca un mecanism intermediar pentru promovarea polenizării încrucișate și reducerea riscului de consangvinizare.
• androecie — Stare, condiție sau fenomen biologic în care o populație de plante conține atât indivizi exclusiv masculi, cât și indivizi hermafrodiți; termen utilizat uneori ca sinonim pentru 'androdioecie'. Această strategie structurală de reproducere influențează direct dinamica polenizării, jucând un rol ecologic major în adaptarea fitocenozelor la medii climatice variabile.
• androgametange — Organ reproducător sau structură celulară specializată (întâlnită la unele alge, ciuperci și plante inferioare) în interiorul căreia se formează gamenții masculi (androgameții). Acest organ structural joacă un rol esențial în procesul de reproducere sexuată, asigurând protecția și maturarea celulelor spermatice înainte de eliberarea lor în mediul extern în vederea fecundării.
• androgametofor — Structură anatomică specializată sau ax purtător (întâlnit la unele plante inferioare, cum sunt mușchii sau hepaticele) care susține structural organele reproducătoare mascule (anteridiile sau androgametangele). Acest suport morfologic optimizează poziționarea gametofitului masculin în spațiu, facilitând eliberarea și dispersarea eficientă a spermatozoizilor flagelați în prezența apei.
• androgamie — Tip specializat de reproducere sau fertilizare (întâlnit în cazuri rare la unele plante, insecte sau organisme modificate genetic) în care nucleul zigotului se dezvoltă exclusiv din materialul genetic furnizat de gametul masculin (spermatozoid sau celulă spermatică), în timp ce materialul genetic feminin este eliminat sau inactivat structural.
• androgie — Termen biologic rar utilizat ca variantă sau echivalent conceptual pentru 'androecie' sau 'androdioecie', definind starea ori condiția structurală a unei populații vegetale caracterizate prin coexistența și interacțiunea funcțională a indivizilor purtători de flori masculine cu cei hermafroditici în cadrul aceluiași habitat.
• androgoniu — Celulă mamă primordială masculină (întâlnită la unele alge, ciuperci și plante inferioare) care, prin diviziuni succesive de tip mitotic sau meiotic, dă naștere androgameților (spermatozoizilor vegetali) sau celulelor spermatogene în interiorul unui androgametange. Această structură celulară inițială este fundamentală pentru declanșarea dinamicii reproductive masculine în organismele criptogame.
• androic — Despre plante, flori sau structuri organice care prezintă trăsături anatomice ori funcții reproductive exclusiv masculine; staminat sau referitor la androceu. În sens taxonomic rar, descrie o fază evolutivă sau o aliniere structurală în care componentele masculine domină ciclul de dezvoltare al unui organism criptogam.
• andromonoecie — Particularitate morfologică și sistem de reproducere la plante în care același exemplar (același individ) poartă structural atât flori hermafrodite (bisexuate), cât și flori exclusiv masculine (staminate). Această strategie reproductivă este studiată în ecologia evolutivă deoarece controlează structural alocarea resurselor energetice între funcțiile sexuale mascule și cele femele, optimizând polenizarea.
• andropleogamie — Sistem de reproducere polimorf sau strategie ecologică rarisimă la plante în care populațiile prezintă o diversitate structurală extremă de indivizi masculi, hermafrodiți și poligami, ce coexistă în cadrul aceluiași habitat pentru a asigura un flux optim de polen și adaptabilitatea genetică maximă a taxonului.
• androspor — Spor asexual masculin specializat (întâlnit la unele alge verzi din ordinul Oedogoniales) care, după eliberare și fixare pe o plantă feminină, germinează structural pentru a da naștere unui filament masculin pitic (pitic mascul), structură responsabilă ulterior de producerea anterozoizilor (gameților masculi).
• androsporange — Organ reproducător asexual sau structură celulară specializată (întâlnită la unele alge verzi din ordinul Oedogoniales) în interiorul căreia se produc și se maturează androsporii. Din punct de vedere structural, această capsulă organică izolează materialul celular în dezvoltare, asigurând formarea corectă a zoosporilor masculi înainte de eliberarea lor în mediul acvatic.
• androsporogeneză — Proces biologic, citologic și fiziologic de formare, diferențiere și maturare a androsporilor în interiorul unui androsporange. Această succesiune de etape structurale implică diviziuni celulare specializate și rearanjări biochimice ale plasmei germinale masculine, fiind fundamentală pentru asigurarea continuității ciclului reproductiv la anumite specii de plante inferioare și alge.
• anemospor — Termen care definește plantele, fungii sau structurile biologice ale acestora (precum sporii) a căror răspândire, dispersie și diseminare în mediu se realizează în mod natural prin intermediul curenților de aer. Acest mecanism ecologic adaptativ asigură colonizarea unor teritorii noi, specia mizând pe o producție masivă de spori extrem de ușori și microscopici capabili să plutească pe distanțe mari.
• anemospore — Pluralul sau varianta articulată regional pentru structurile reproductive (spori) ale organismelor anemospore, sau termen colectiv care desemnează totalitatea sporilor răspândiți prin intermediul vântului. Aceste celule sunt adaptate microscopic prin greutate specifică redusă și membrane exterioare uscate pentru a pluti pe distanțe considerabile în straturile inferioare ale atmosferei.
• anizogam — Care se referă la anizogamie, care aparține acestui tip de reproducere sau se caracterizează prin prezența unor gameți inegali; organism sau specie vegetală ori animală ale cărei celule sexuale mascule și femele diferă clar ca dimensiune, formă sau mobilitate. Ca substantiv, reprezintă tipul de gamet asimetric implicat în fecundare, spre deosebire de izogamet.