#sarbatoare

• ajun — Ziua sau intervalul de timp care precede imediat un eveniment important, o sărbătoare religioasă sau o dată memorabilă; perioadă de pregătire spirituală sau administrativă dinaintea unui moment solemn. În tradiția creștină, termenul desemnează în mod special zilele dinaintea marilor praznice (Crăciunul, Boboteaza), asociate adesea cu posturi aspre și obiceiuri folclorice specifice.
• aniversa — A sărbători sau a celebra oficial împlinirea unui număr exact de ani de la producerea unui eveniment important, de la nașterea unei persoane sau de la înființarea unei instituții. În sens social și cotidian, acțiunea implică organizarea de festivități, reuniuni sau acte simbolice menite să marcheze trecerea timpului și să onoreze memoria sau importanța momentului de referință.
• aniversar — Privitor la o aniversare, care aparține unei aniversări sau care se celebrează în fiecare an la aceeași dată; festiv, comemorativ. Ca substantiv neutru, termenul face referire la ziua sau la evenimentul festiv în sine prin care se marchează împlinirea unui număr exact de ani de la un moment de referință în evoluția unei persoane, instituții sau națiuni.
• Anul Nou — Sărbătoare laică și religioasă de importanță globală care marchează începutul unui nou an calendaristic, fixată în structura calendarului gregorian pe data de 1 ianuarie; moment simbolic de tranziție marcat pretutindeni prin festivități, ritualuri ancestrale de înnoire a timpului, manifestări culturale și rezoluții personale.
• apă-botează — Denumire regională sau populară utilizată în anumite comunități rurale din sudul țării pentru a desemna sărbătoarea Bobotezei (Botezul Domnului) sau, în sens strict, apa sfințită în mod solemn în cadrul acestei mari sărbători creștine, considerată în folclor ca având proprietăți apotropaice și purificatoare deosebite.
• armânder — Variantă regională rară sau formă dialectală arhaică pentru termenul 'arminden', ce desemnează ziua de 1 mai (ziua de Arminden), sărbătorită tradițional în lumea rurală românească ca simbol al primăverii, al vegetației și al fertilității pământului. De asemenea, cuvântul se referă la copacul verde, ramura înfrunzită sau stâlpul împodobit pe care țăranii îl puneau structural în fața porților, a caselor sau în grajduri în această zi pentru a proteja gospodăria de spiritele rele și de grindină.
• armindar — Variantă regională sau arhaică rară a termenului arminden, utilizată în anumite graiuri populare din spațiul românesc pentru a desemna ziua de 1 mai, considerată o sărbătoare a primăverii, a fertilității și a reînnoirii naturii. Termenul se aplică și ramurii verzi, pomului înfrunzit ori stâlpului decorat pe care localnicii îl așezau structural la porți sau în grajduri pentru a aduce belșug și a proteja gospodăria de intemperii și duhuri rele.
• armindrea — Variantă regională pentru sărbătoarea populară a Armindenului, celebrată în mod tradițional la data de 1 mai în spațiul românesc; zi simbolică ce marchează începutul verii agrare, protecția recoltelor și a vitelor împotriva spiritelor malefice, caracterizată prin ritualul montării unei ramuri verzi (purtând același nume) la porți sau case.