#vanitate

• Absolon — Personaj literar celebru din opera lui Geoffrey Chaucer ('Povestirile din Canterbury' - Povestea Millerului), caracterizat prin cochetărie excesivă, vanitate ridicolă și o preocupare obsesivă pentru curățenie și aparențe morale. În filozofia moravurilor, etică și critică, numele lui Absolon este utilizat ca un tipar comportamental pentru ipocrizia măruntă, puritanismul de fațadă și prăbușirea comică a pretențiilor de virtute în fața realității vulgare.
• autoadmira — A se admira pe sine însuși în mod excesiv, adesea cu un sentiment de mândrie exagerată, vanitate sau narcisism; a-și privi cu satisfacție extremă propriile calități fizice, realizări sau trăsături de caracter, ignorând complet opiniile sau criticile celor din jur.
• autoadmirare — Acțiunea de a se autoadmira sau rezultatul ei; admirație excesivă și adesea nejustificată față de propria persoană, înfățișare, inteligență sau realizări. În psihologia clinică, este considerată o componentă de bază a comportamentului de tip narcisic și a tulburărilor de personalitate centrate pe ego.
• autoadmirat — Care se admiră sau a fost admirat de sine însuși în mod excesiv; persoană caracterizată printr-o satisfacție exagerată față de propriile realizări, calități sau aspect fizic, manifestând adesea trăsături de vanitate sau egocentrism.
• autoadmirație — Sentiment de admirație profundă, adesea exagerată și necritică, pe care o persoană o nutrește față de sine însăși, de propriile calități, fapte sau aspect fizic; stare de mulțumire de sine excentrică ce se apropie structural de manifestările narcisismului.