#volume

• aeropletismograf — Aparat medical de înaltă precizie utilizat pentru măsurarea și înregistrarea variațiilor de volum ale aerului din plămâni sau ale fluxurilor gazoase respiratorii în timpul diferitelor faze ale ventilației. Dispozitivul funcționează structural pe baza modificărilor de presiune din interiorul unei cabine etanșe, oferind date clinice esențiale pentru diagnosticarea afecțiunilor pulmonare obstructive sau restrictive.
• alcalimetric — Care se referă la alcalimetrie; bazat pe măsurarea alcalinității sau a concentrației de baze dintr-o soluție. Termenul descrie metodele, instrumentele sau reactivii utilizați în analizele cantitative de titrare, unde volumul unui acid standard de concentrație cunoscută determină puritatea substanței alkaline analizate.
• alcalimetrie — Metodă de analiză cantitativă volumetrică ce constă în determinarea concentrației unei baze sau a cantității de substanță alcalină liberă dintr-o soluție prin titrare progresivă cu o soluție de acid de concentrație cunoscută (acid etalon). Procesul folosește indicatori acido-bazici sau metode potențiometrice pentru a pune în evidență punctul de echivalență chimică unde neutralizarea este completă.
• alcoolmetru — Instrument metrologic utilizat pentru determinarea concentrației de alcool etilic dintr-o soluție hidroalcoolică sau dintr-o băutură spirtoasă. De regulă, funcționează pe principiul areometrului, măsurând densitatea specifică a lichidului, care variază în funcție de cantitatea de etanol prezentă, fiind gradat direct în procente de volum (grade alcoolice).
• amenajament — Studiu tehnic, economic și juridic fundamental care reglementează pe termen lung (de regulă 10 ani) organizarea, exploatarea durabilă și protecția unui fond forestier. În limbajul de specialitate, reprezintă documentul oficial obligatoriu prin care se stabilesc cotele de tăiere a lemnului (posibilitatea pădurii) și lucrările obligatorii de împădurire, asigurând regenerarea ecosistemului.
• antal — O veche unitate de măsură pentru capacitatea lichidelor (în special pentru vin), utilizată istoric în regiunile Europei Centrale, inclusiv în Transilvania. Reprezintă, de asemenea, butoiul de lemn de dimensiuni medii care are această capacitate specifică, situată de regulă între cincizeci și o sută de litri, în funcție de standardele locale și de epoca de utilizare.
• antologare — Acțiunea de a antologa și rezultatul ei; procesul editorial, critic și filologic prin care se selectează și se reunesc fragmente sau opere literare, artistice ori științifice reprezentative într-o culegere tematică sau cronologică. Această operațiune structurală implică aplicarea unor criterii estetice riguroase de triere pentru a oferi publicului o privire de ansamblu exhaustivă asupra unui autor, curent literar sau perioade istorice.
• antologizare — Acțiunea de a antologiza și rezultatul ei; operațiunea editorială, filologică și critică de selectare, adaptare și reunire a unor opere literare sau științifice într-o antologie structurală. Acest proces funcționează ca un filtru valoric esențial în istoria culturii, fixând canonul literar și oferind publicului reperele majore ale unui autor, curent sau interval cronologic.
• arhontologhiu — Formă neutră, derivată sau utilizată regional, pentru a desemna condica fizică, tomul, volumul manuscris sau registrul oficial care conține arhontologhia (evidența genealogică și heraldică a nobilimii). Reprezintă obiectul structural de arhivă în sine, catalogul boieresc în care scribii curții treceau numele marilor demnitari și privilegiile feudale acordate de domnitor.
• augmentație — Termen neologistic utilizat în chirurgia plastică și reconstructivă pentru a desemna operația de mărire a volumului sau de remodelare a unei regiuni anatomice prin utilizarea de implanturi sau grefă de țesut adipos. În teoria muzicală clasică, reprezintă tehnica compozițională prin care temele muzicale sau duratele notelor unui subiect sunt mărite proporțional, adesea dublate, în cadrul unei fugi sau structuri polifonice.
• azotimetru — Aparat de laborator utilizat pentru determinarea cantitativă a volumului de azot degajat dintr-o reacție chimică sau pentru măsurarea concentrației de compuși azotați dintr-o substanță complexă (cum ar fi solul ori îngrășămintele); funcționează de obicei pe principii eudiometrice sau volumetrice.
• azotometru — Aparat de laborator sau instrument de precizie utilizat pentru determinarea cantitativă a volumului de azot degajat în cursul unei reacții chimice ori al unui proces de descompunere organică. Acest dispozitiv structural, confecționat de regulă din sticlă borosilicat și prevăzut cu o scală gradată, este esențial în analizele elementare volumetrice pentru măsurarea purității compușilor gazoși.