Dicționarul de Mitologie Universală și Antichitate Clasică

• Acast — Erou mitologic grec, rege al cetății Iolcos, fiu al lui Pelias și al Anaxibiei. A fost unul dintre participanții la faimoasa expediție a argonauților pentru căutarea Lânii de Aur (plecând împotriva voinței tatălui său) și a luat parte la vânătoarea mistrețului din Calydon. După uciderea tatălui său la îndemnul Medeei, Acast a preluat tronul, i-a alungat pe Iason și Medea și a organizat funeralii fastuoase, un episod legendar intens reflectat în arta și poezia antică.
• Aeacus — Rege mitologic al insulei Eghina, fiu al lui Zeus și al nimfei Aegina, recunoscut în întreaga lume antică pentru evlavia, înțelepciunea și simțul său profund al dreptății. Datorită spiritului său justițiar incoruptibil manifestat în timpul vieții pământești, după moarte a fost ridicat de zei la rangul de judecător al sufletelor în Hades (Infern), alături de regii cretani Minos și Rhadamanthus.
• alfesibea — Nume propriu de origine greacă purtat de mai multe personaje feminine din mitologia clasică, cea mai cunoscută fiind fiica lui Phegeus, regele din Psophis. În sens cultural și literar, termenul evocă o figură tragică a devotamentului conjugal și a conflictului moral, fiind utilizat sporadic în analiza textelor antice sau ca neologism simbolic pentru a descrie loialitatea necondiționată pusă la încercare de destine potrivnice.
• alphesiboea — Denumire sau nume propriu atribuit mai multor personaje feminine din mitologia greacă, cea mai cunoscută fiind fiica lui Phegeus, regele din Psophis, și soția lui Alcmaeon. În contextul mitologic structural, povestea ei analizează teme legate de fidelitatea conjugală, blesteme de familie și răzbunare divină, numele ei fiind păstrat în tragediile clasice și lexiconul de antichități sub această formă.
• amfiarau — Formă românizată sau variantă grafică pentru Amphiaraos (Amphiaraus), personaj legendar din mitologia greacă, rege al Argosului, vindecător și ghicitor renumit, numărat printre cei șapte conducători care au atacat Teba. Din punct de vedere mitologic, era venerat ca un erou htonic oracol, după ce pământul s-a deschis structural sub lovitura de fulger a lui Zeus și l-a înghițit împreună cu carul său pentru a-l salva de la o moarte dezonorantă.
• Aristaeus — Divinitate minoră din mitologia greacă, fiu al zeului Apollo și al nimfei Cyrene, venerat ca zeu protector al agriculturii, al vânătorii și al meșteșugurilor rurale. Acestuia i se atribuie în tradiția antică civilizarea oamenilor prin predarea unor tehnici esențiale precum apicultura, cultivarea măslinilor, obținerea uleiului și închegarea laptelui pentru producerea brânzeturilor.
• Augeas — Numele unui rege legendar al Elidei în mitologia greacă, faimos pentru grajdurile sale uriașe care adăposteau mii de vite și care nu mai fuseseră curățate de peste treizeci de ani. Curățarea acestor grajduri într-o singură zi, prin devierea cursurilor râurilor Alfeu și Peneu, a constituit una dintre cele douăsprezece munci legendare impuse eroului Hercule (Heracles).
• Aulida — Oraș portuar antic din Beoția, Grecia Antică, situat în strâmtoarea Euripos. În mitologia elenă, locul este faimos ca fiind punctul de adunare al flotei grecești conduse de Agamemnon înainte de plecarea spre Războiul Troian și locul unde a avut loc sacrificiul (sau salvarea miraculoasă) Ifigeniei, fiica regelui, pentru a îmbuna zeița Artemis și a porni vânturile favorabile.