#anorganic

• aurică — La feminin singular, reprezintă forma adjectivului chimic 'auric', desemnând o substanță sau o sare în care aurul se află în starea de oxidare trivalentă +3 (ex. clorură aurică). În onomastica populară românească, scris cu majusculă (Aurică), este un hipocoristic masculin afectuos și tradițional pentru prenumele Aurel sau Aurelian.
• azothidric — Care se referă la acidul azothidric sau derivă din acesta; termen utilizat pentru a descrie acidul hidrazonic (HN3), un compus gazos extrem de volatil, toxic și exploziv, format dintr-o grupare de trei atomi de azot legată de un atom de hidrogen, precum și sărurile sale numite azide.
• azotit — Sare a acidului azotos conținând gruparea funcțională stabilă NO2; în nomenclatura chimică și industrială modernă este cunoscut sub denumirea de nitrit, fiind utilizat pe scară largă în industria alimentară drept conservant și stabilizator de culoare pentru produsele din carne, sau în metalurgie ca inhibitor de coroziune.
• azotită — Denumire sistematică rar utilizată pentru a desemna acidul azotos (HNO2) în corelație cu sărurile sale; de asemenea, termen aplicat în registre vechi pentru formele hidratate sau soluțiile apoase instabile ale oxizilor de azot cu valență inferioară.
• azotură — Compus chimic binar format prin combinarea azotului cu un element mai electropozitiv, de regulă un metal sau un nemetal specific. În funcție de structura legăturii, acestea pot fi ionice, covalente sau interstițiale, remarcându-se prin stabilitate termică ridicată în cazul unor metale sau prin proprietăți explozive pronunțate, cum este cazul azoturior de metale grele utilizate ca detonatori.