#benign

• acantom — Formațiune tumorală benignă cutanată, caracterizată prin proliferarea hiperplazică a keratinocitelor din stratul spinos al epidermului (acantoză). Această leziune bine delimitată se poate manifesta sub diverse forme clinice și histologice, cele mai cunoscute fiind acantomul cu celule clare (Degos) și acantomul fisurat, necesitând diagnostic diferențial microscopic pentru excluderea unor malignități epidermice.
• adenocondrom — Formațiune tumorală benignă, cu structură histologică mixtă, caracterizată prin proliferarea simultană a țesutului glandular epitelial și a țesutului cartilaginos. Acest neoplasm benign structural apare cel mai frecvent la nivelul glandelor salivare (în special în cadrul tumorii mixte pleomorfe) sau al glandei mamare, având o evoluție lentă și delimitare netă față de țesuturile învecinate.
• adenofibrom — Formă de tumoră benignă cu structură mixtă, caracterizată prin proliferarea simultană și echilibrată a elementelor epiteliale glandulare și a țesutului conjunctiv fibros de susținere. Această leziune nodulară se dezvoltă structural cel mai frecvent la nivelul glandei mamare (unde este cunoscută și ca fibroadenom) sau al ovarelor, prezentându-se la palpare ca o masă fermă, mobilă și bine delimitată.
• adenolimfangiom — Formă rară de tumoră benignă cu structură mixtă, caracterizată prin proliferarea simultană a elementelor epiteliale glandulare și a vaselor limfatice dilatate încapsulate. Această leziune nodulară se dezvoltă structural cel mai adesea la nivelul ganglionilor limfatici regionali sau în apropierea marilor glande salivare (cum ar fi glanda parotidă), prezentând un aspect microscopic complex cu spații chistice pline cu limfă.
• adenolipomatoză — Afecțiune caracterizată prin proliferarea benignă, simultană și excesivă a țesutului adipos în interiorul sau în jurul ganglionilor limfatici și ai structurilor glandulare, determinând o mărire difuză de volum a acestora. Acest fenomen structural histopatologic perturbă arhitectura normală a țesutului moale regional, generând formațiuni nodulare palpabile care sunt adesea asimptomatice, dar pot pune probleme de diagnostic diferențial cu lipoamele simple sau limfadenopatiile maligne.
• adenom — Formă de tumoră benignă care se dezvoltă structural din celulele epiteliale ale unei glande sau din țesuturi ce prezintă structuri glandulare. Deși nu este de natură canceroasă și nu metastazează, un adenom poate provoca probleme clinice semnificative prin comprimarea organelor vecine ori prin secreția excesivă și necontrolată de hormoni, așa cum se întâmplă în cazul glandelor endocrine.
• adenomatoză — Afecțiune patologică caracterizată prin dezvoltarea simultană, proliferarea excesivă sau apariția unui număr mare de adenomuri (tumori benigne de natură epitelial-glandulară) în interiorul unui organ ori al unui țesut secretor. Această condiție structurală modifică arhitectura histologică normală a organului afectat, putând evolua, în anumite contexte clinice sau genetice, spre o transformare malignă (adenocarcinom).
• adenomiom — Formațiune tumorală benignă, cu structură mixtă, compusă din elemente glandulare epiteliale și țesut muscular neted. Acest neoplasm benign structural este întâlnit cel mai frecvent la nivelul uterului, fiind considerat o formă localizată de adenomioză, sau la nivelul tractului gastrointestinal, manifestându-se prin dureri pelvine, sângerări anormale sau simptome compresive.
• adipofibrom — Formațiune tumorală benignă, cu structură histologică mixtă, compusă dintr-un amestec de țesut adipos matur și țesut conjunctiv fibros proliferat. Acest neoplasm structural benign apare cel mai frecvent la nivelul țesutului celular subcutanat, al organelor interne sau al mediastinului, prezentând o consistență ferm-elastică și o delimitare netă față de structurile anatomice învecinate.
• adipom — Formațiune tumorală benignă, perfect delimitată și încapsulată, constituită din proliferarea localizată a celulelor adipoase mature; termen medical rarisim utilizat ca sinonim perfect pentru lipomul clasic. Acest neoplasm benign structural se dezvoltă în țesutul celular subcutanat sau în spațiile intermusculare, având o consistență moale, elastică și o evoluție lentă, fără tendințe de infiltrare sau malignizare.
• ameloblastom — O tumoră benignă, dar local invazivă și agresivă, de origine odontogenă, care se dezvoltă cel mai frecvent la nivelul mandibulei sau al maxilarului din celulele epiteliului adamantin (ameloblasti). Deși nu metastazează în mod obișnuit, are o rată mare de recurență locală dacă nu este extirpată complet prin rezecție chirurgicală radicală, determinând distrucția osului înconjurător și deformări faciale.
• angiolipom — Formațiune tumorală benignă cu caracter mixt, compusă structural din țesut adipos matur (lipom) și o rețea binedefinită și bogată de vase sanguine proliferate și adesea trombozate (componentă angiomatoasă). Această leziune histologică apare frecvent la nivel subcutanat, în special pe antebrațe sau trunchi la adulții tineri, manifestându-se clinic prin noduli fermi, bine delimitați, care, spre deosebire de lipoamele clasice, sunt adesea dureroși la palpare.
• angiom — Formațiune tumorală benignă sau malformație congenitală binedefinită, dezvoltată prin proliferarea anormală și aglomerarea vaselor de sânge (hemangiom) ori a celor limfatice (limfangiom). Manifestat clinic sub forma unor pete sau noduli de culoare roșie-violacee la nivelul pielii, mucoaselor sau pe organele interne (frecvent pe ficat sau creier), acest element structural are o evoluție în general lentă și neinvazivă, dar poate asocia riscuri de sângerare în cazul unor traumatisme mecanice locale.
• angiomiom — Formațiune tumorală benignă cu caracter mixt, compusă structural din fibre musculare netede proliferante și o rețea binedefinită și densă de vase de sânge lărgite. Cunoscută clinic și sub numele de leiomiom vascular sau angioleiomiom, această leziune histologică se dezvoltă frecvent în dermul profund sau în țesutul subcutanat al extremităților inferioare la adulți, manifestându-se ca un nodul mic, ferm și adesea dureros la palpare ori la schimbările de temperatură.