#dex definitie

• avlie — Termen regional și arhaic utilizat în graiurile din Banat și Transilvania de Vest pentru a desemna o curte, o ogradă, un ocol sau o bătătură gospodărească. Cuvântul provine pe filieră otomană din limba greacă veche (aulē), reflectând organizarea spațială tradițională din jurul caselor rurale, unde animalele erau adăpostite și se desfășurau activitățile domestice cotidiene; în mod excepțional și contextual, putea descrie și un perimetru îngrădit precum un cimitir sătesc.
• avocățește — În felul sau în maniera specifică unui avocat; cu abilitate, elocință, subtilitate sau șiretenie în argumentare. Adverbul descrie modul de a vorbi, de a raționa sau de a susține o cauză prin interpretarea nuanțată a regulilor ori prin utilizarea unor justificări logice strânse, specifice profesioniștilor dreptului.
• avocățime — Substantiv colectiv care desemnează totalitatea avocaților dintr-o regiune, dintr-un barou sau dintr-o epocă istorică specifică; corpul profesional al avocaților privit în ansamblu, adesea utilizat în limbajul cotidian, publicistic sau familiar pentru a descrie comunitatea, interesele și conduita juriștilor.
• avocățoaie — Formă feminină augmentativă, populară sau familiară a substantivului 'avocată', utilizată adesea cu o nuanță peiorativă, ironică sau glumeață pentru a desemna o femeie avocat autoritară, corpolentă ori care pledează cu o vehemență și o guralivitate ieșite din comun într-o dispută.
• avorbi — Formă verbală arhaică, timpurie sau alterare fonetică regională întâlnită în anumite manuscrise vechi sau graiuri izolate pentru verbul „a vorbi”. Termenul reflectă o etapă de tranziție lingvistică sau o protetică populară prin care se adăuga vocala inițială „a-” la rădăcina verbală de bază, păstrându-și înțelesul fundamental de a exprima gânduri prin cuvinte, a conversa sau a comunica.
• avort — Întrerupere prematură a sarcinii, înainte ca fetul să fie viabil (capabil să supraviețuiască în mediul exterior în mod independent), având ca rezultat eliminarea sau extragerea produsului de concepție din uter. Din punct de vedere clinic și etiologic, acesta se clasifică în avort spontan (cauzat de anomalii genetice, disfuncții endocrine sau traume biologice) și avort provocat (întrerupere voluntară a cursului gestației realizată prin procedee medicamentoase sau chirurgicale).
• avosetta — Denumire științifică, latină sau variantă internațională (Recurvirostra avosetta) folosită pentru a desemna ciocîntorsul, o pasăre de baltă din familia Recurvirostridae, caracterizată prin picioare lungi albăstrui, penaj elegant alb cu negru și un cioc lung, subțire, curbat structural în sus, utilizat pentru filtrarea micilor nevertebrate din mâlul apelor puțin adânci.
• avrad — Termen regional, arhaic sau atestat în variante lexicale marginale, utilizat uneori pentru a desemna un tip de unealtă rudimentară, o bucată de lemn uscat folosită în gospodărie sau o denumire populară de plantă / element fitonimic căzut în desuetudine; de asemenea, poate reprezenta o variantă grafică alterată a unor termeni arhaici din graiurile de tranziție balcanice.
• Avradin — Nume propriu masculin, element onomastic rar sau personaj de factură mitologică ori ficțională, utilizat contextual în literatura veche, legende regionale sau universuri narative specifice. Etimologic, poate fi corelat cu rădăcini arhaice sau modificări onomastice hibride ce evocă structuri medievale ori titluri de noblețe, fiind păstrat în inventarul numelor cu utilizare exclusiv contextuală.
• avrămaș — Termen regional, popular sau diminutival atestat în graiuri izolate românești, utilizat ca substantiv comun pentru a desemna un băiat isteț, un flăcău destoinic ori un mic gospodar ce calcă pe urmele părinților; derivat hipocoristic și funcțional din onomastica tradițională, folosit ocazional în basme sau zicători locale pentru a descrie un copil vorbăreț și plin de inițiativă.
• avrămească — Denumire populară cu aplicații multiple în cultura tradițională românească. În folclor coregrafic, desemnează un joc popular românesc (sau melodia după care se execută acest dans), specific anumitor regiuni, caracterizat printr-un ritm alert și pași sacadați. În botanică, reprezintă o variantă fonetică regională pentru 'avrămască' (Gratiola officinalis), plantă erbacee medicinală și toxică ce crește prin locuri umede. Ca adjectiv, exprimă apartenența sau specificul legat de numele tradițional Avram.
• Avran — Denumire proprie cu semnificație istorică, toponimică sau lingvistică; în cartografia europeană și istoria regională, reprezintă o variantă grafică veche, o alterare fonetică a unor localități (cum ar fi regiunea sau orașul Avranches din Normandia, Franța) sau un nume propriu rar atestat în documente medievale de tranziție, având rădăcini celte ori indo-europene legate de cursuri de apă sau așezări fortificate.
• azvârlitură — Distanța până la care poate fi aruncat un obiect cu mâna sau printr-un mijloc mecanic simplu; lungimea unei aruncări puternice. În sens figurat, este utilizat exclusiv în limbajul popular sau colocvial pentru a descrie o distanță spațială foarte mică, un loc extrem de apropiat sau ușor accesibil.
• azvîrli — Variantă grafică învechită a verbului tranzitiv și reflexiv 'azvârli', utilizată conform normelor ortografice anterioare anului 1993 (care impuneau scrierea cu 'î' în interiorul cuvintelor). Păstrează intact înțelesul de a proiecta în spațiu, a arunca cu putere sau a se repezi impetuos într-o direcție.
• babilonie — Stare de confuzie totală, hărmălaie, dezordine profundă sau amestec haotic de oameni, limbi, păreri ori interese contradictorii într-un anumit loc sau colectiv; situație absurdă în care comunicarea și înțelegerea reciprocă devin imposibile, evocând simbolic legenda Turnului Babel.