#floare

• acaliculat — Termen morfologic utilizat pentru a descrie o floare sau o structură florală care este lipsită complet de calicul (caliciul extern sau epicaliciul). Caliculul reprezintă un ansamblu de sepale modificate sau bractee care dublează potirul extern al unor plante (cum sunt cele din familia Malvaceae sau Rosaceae), iar absența sa constituie un criteriu taxonomic esențial în identificarea și diferențierea anumitor genuri și specii.
• acarpelat — Care este complet lipsit de carpele (frunze modificate cu rol reproductiv feminin care alcătuiesc gineceul sau pistilul florii). Termenul descrie în mod specific florile unisexuate masculine (staminate) sau florile sterile, în a căror structură anatomică aparatul reproducător feminin este total absent ori avortat din stadiile timpurii de mugur floral.
• actinomorf — Despre flori sau organisme nevertebrate; caracterizat prin simetrie radiară perfectă, permițând împărțirea corpului ori a organului în două jumătăți perfect simetrice (în oglindă) prin două sau mai multe planuri verticale distincte care trec prin axul central. În botanică structurală, o floare actinomorfă (cum este cea de rozacee sau liliacee) prezintă piese florale dispuse în cercuri concentrice regulate, facilitând accesul polenizatorilor din orice direcție.
• Adonis aestivalis — Denumirea științifică a ruscuței de vară, o plantă erbacee anuală din familia Ranunculaceae, cu flori solitare de culoare roșu-aprins sau purpuriu, având o pată neagră la baza petalelor. Planta crește spontan în zonele de câmpie ca buruiană în culturile de cereale și conține glicozide cardiotonice cu potențial toxic ridicat, fiind utilizată controlat în medicina tradițională.
• Adonis amurensis — Denumirea științifică a ruscuței de Amur, o plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, originară din estul Asiei (Siberia, China, Japonia și Coreea). Planta înflorește la începutul primăverii, adesea străpungând stratul de zăpadă cu florile sale mari, solitare, de o culoare galben-aurie intensă, fiind utilizată tradițional ca plantă ornamentală și în medicina orientală datorită compușilor cardiotonici.
• Adonis annua — Denumirea științifică a ruscuței de toamnă (sau cocoșeii de toamnă), o plantă erbacee anuală din familia Ranunculaceae, originară din Africa de Nord, Europa și Asia de Vest. Planta atinge înălțimi de până la 50 cm, având frunze fin divizate și flori solitare de un roșu-intens, sângeriu, cu un centru negru, fiind adesea întâlnită ca buruiană în culturile agricole sau cultivată în scop ornamental.
• Adonis flammea — Denumirea științifică a ruscuței de foc (sau cocoșeii de foc), o plantă erbacee anuală din familia Ranunculaceae. Planta este remarcabilă prin florile sale solitare de un roșu-stacojiu intens, amintind de culoarea flăcărilor, adesea pătate cu negru la baza petalelor. Crește spontan în zonele de câmpie și colinare, preferând solurile calcaroase și însorite din culturile de cereale ori pajiștile uscate.
• Adonis vernalis — Denumirea științifică a ruscuței de primăvară, o plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae. Este renumită pentru florile sale mari, solitare, de un galben-auriu strălucitor, care apar devreme în aprilie sau mai. Planta are o importanță deosebită în fitoterapie datorită conținutului de adonitoxină și cimariză, substanțe utilizate controlat ca regulator cardiac, fiind totodată o specie protejată în multe regiuni din cauza restrângerii habitatelor sale naturale.
• aeranthus — Floare a aerului; termen utilizat ca epitet specific sau denumire populară pentru diverse specii de plante epifite, în special din genul Tillandsia (familia Bromeliaceae), remarcabile prin capacitatea structurală de a trăi suspendate, fără pământ, absorbind apa și nutrienții direct din umiditatea atmosferică prin intermediul unor peri absorbanți numiți trichomi.
• Afloarei — Nume de familie românesc răspândit preponderent în regiunea istorică a Moldovei. Din punct de vedere structural, este un nume matronimic format prin fuzionarea prepoziției „a” (indicând apartenența sau filiația) cu forma articulată a substantivului feminin „floare” (Florii), desemnând inițial fiul sau descendentul unei femei pe nume Floarea.
• Alonsoa — Gen de plante erbacee sau arbustive perene, originare din regiunile muntoase ale Americii Centrale și de Sud (în special din Anzi), aparținând familiei Scrophulariaceae. Aceste plante sunt cultivate frecvent în horticultură ca flori ornamentale anuale datorită inflorescențelor lor asimetrice spectaculoase, de culoare roșu-portocaliu aprins, fiind cunoscute popular sub denumirea de 'flori de mască'.
• Alonsoa linearis — Denumire științifică latină pentru o specie reprezentativă de plantă din genul Alonsoa, familia Scrophulariaceae, caracterizată structural prin frunze înguste, alungite și liniare, complet diferite de alte specii înrudite. Această plantă perenă sau anuală produce flori de un roșu-intens sau portocaliu strălucitor, poziționate resupinat pe tulpină, fiind apreciată în arta peisagistică pentru designul său fin și delicat.
• Alonsoa warscewiczii — Denumire științifică latină pentru o specie populară de plantă din genul Alonsoa, familia Scrophulariaceae, originară din Peru. Această plantă ornamentală se remarcă structural prin tulpinile roșiatice compacte, frunzele dințate cu nervuri evidente și inflorescențele de un roșu-stacojiu intens, fiind adesea cultivată ca floare anuală în amenajările peisagistice sub denumirea comercială de 'floare de mască aprinsă'.
• Alstroemeria — Gen de plante erbacee perene din familia Alstroemeriaceae, originare din America de Sud (în special din regiunile montane din Chile și Brazilia), cunoscute popular sub denumirea de 'crini peruvieni' sau 'crini ai incașilor'. Acest taxon structural cuprinde specii recunoscute pentru rizomii lor tuberculoși, frunzele resupinate (răsucite invers pe pețiol) și florile intens colorate și asimetrice, fiind utilizate masiv în horticultură ca flori tăiate datorită longevității lor excepționale în vaze.
• Alstroemeria haemantha — Denumire științifică latină pentru o specie remarcabilă de plantă erbacee perenă din genul Alstroemeria, familia Alstroemeriaceae, originară din regiunile muntoase și văile uscate din Chile. Această plantă ornamentală se remarcă structural prin inflorescențele sale dense de un roșu-sângeriu intens sau stacojiu (haemantha), cu petale interioare decorate cu dungi galbene și linii fine maronii, fiind intens utilizată în ameliorarea genetică pentru obținerea hibrizilor comerciali de crini peruvieni.
• amarillis — Variantă grafică sau ortografică alternativă pentru amarilis, ce desemnează genul de plante bulboase ornamentale Amaryllis (familia Amaryllidaceae) sau speciile înrudite de Hippeastrum cultivate pe larg în ghiveci. Planta prezintă tulpini lungi, tubulare și goale pe interior, terminate cu flori mari, spectaculoase, sub formă de pâlnie sau potir, fiind extrem de apreciată în designul floral de interior.
• amarillys — Variantă ortografică rară sau eronată folosită uneori în comerțul floral internațional pentru amarilis (genul Amaryllis sau Hippeastrum), desemnând plante ornamentale cu bulb voluminoase, tulpini tubulare și goale pe interior și flori spectaculoase în formă de pâlnie. În context structural, reprezintă un element hibrid întâlnit în bazele de date neepurate lingvistic pentru a asigura maparea corectă a căutărilor utilizatorilor.
• Amaryllis — Denumire taxonomică oficială din latina botanică ce desemnează un gen mic de plante bulboase din familia Amaryllidaceae, având ca specie reprezentativă Amaryllis belladonna (crinul Belladonna), originară din Africa de Sud. În jargonul horticol internațional și comercial, numele este utilizat pe scară largă pentru hibrizii spectaculoși din genul Hippeastrum, caracterizați prin flori mari în formă de pâlnie și tulpini rigide, tubulare.
• Amorphophallus — Gen de plante erbacee, tropicale și subtropicale din familia Araceae, originar din regiunile calde ale Asiei, Africii și insulelor Pacificului. Include specii renumite pentru tuberculii lor giganți subterani și pentru inflorescențele spectaculoase formate dintr-un spadix masiv înconjurat de o spată, cea mai faimoasă fiind 'Amorphophallus titanum' (floarea cadavru), care produce cea mai mare inflorescență neramificată din lume și emană un miros puternic de carne putrezită pentru a atrage insectele polenizatoare.
• Amorphophallus titanum — Denumirea științifică a unei specii gigantice de plantă erbacee din familia Araceae, endemică în pădurile tropicale din Sumatra (Indonezia) și cunoscută popular ca floarea cadavru (titan arum). Aceasta produce cea mai mare inflorescență neramificată din regnul vegetal, formată dintr-un spadix masiv ce poate depăși trei metri înălțime și o spată purpurie-gofrată, emanând în timpul înfloririi scurte un miros insuportabil de descompunere pentru a atrage gândacii necrofagi.