#flori albastre

• Adenophora potaninii — Specie de plantă perenă erbacee originară din regiunile muntoase ale Chinei, aparținând familiei Campanulaceae. Planta este recunoscută structural pentru inflorescențele sale elegante sub formă de raceme lungi, încărcate cu numeroase flori campanulate de un albastru-violet intens, și pentru frunzele sale ovate sau lanceolate, fiind numită în onoarea exploratorului și naturalistului rus Grigori Potanin și utilizată pe scară largă în amenajările peisagistice rustice.
• Ageratum corymbosum — Specie de plantă erbacee perenă din genul Ageratum, nativă în Mexic și sudul Statelor Unite, caracterizată prin inflorescențe sub formă de corimb, alcătuite din flori mici, de un albastru-intens sau violet. Este utilizată ocazional în horticultură pentru capacitatea sa de a atrage polenizatorii și pentru rezistența sa superioară în climatele aride comparativ cu speciile anuale.
• Ageratum houstonianum — Specie de plantă erbacee anuală din genul Ageratum, originară din America Centrală și Mexic, cultivată pe scară largă la nivel mondial ca plantă ornamentală de bordură. Se remarcă prin tufele sale compacte și inflorescențele capituliforme dense, capitulele având aspect de pufuleți de culoare albastră, liliachie, roz sau albă, fiind extrem de apreciată în designul peisagistic urban.
• Ajuga — Gen de plante erbacee, anuale sau perene, aparținând familiei Lamiaceae, cunoscute în limba română sub denumirea populară de vinețică sau tămâiță de câmp; cuprinde aproximativ 40-50 de specii răspândește nativ în Europa, Asia și Africa. Aceste plante sunt recunoscute pentru frunzișul lor decorativ, florile tubulare de culoare albastră, violetă sau purpurie aranjate în spice dense și utilizarea lor frecventă ca acoperitoare de sol în horticultură sau în medicina tradițională datorită proprietăților antiinflamatoare.
• Ajuga genevensis — Specie de plantă erbacee perenă din genul Ajuga, familia Lamiaceae, cunoscută popular sub numele de vinețică, sclipeț sau gura-leului-sălbatică. Se caracterizează prin tulpini erecte, pubescente pe toate fețele, frunze dințate și flori tubulare de un albastru-intens sau violet (rar roz sau albe) grupate în verticile dense, spre deosebire de Ajuga reptans, această specie nu produce stoloni târâtori, fiind răspândită prin pajiști, margini de pădure și tufișuri.
• Ajuga reptans — Specie de plantă erbacee perenă din genul Ajuga, familia Lamiaceae, cunoscută popular sub numele de vinețică târâtoare, iarbă-bătrână sau sclipeț. Este faimoasă pentru stolonii săi supraterani lungi și târâtori prin care se răspândește rapid, formând covoare vegetale dense, și pentru florile sale labiate de un albastru-intens grupate în spice erecte; este extrem de utilizată în horticultură ca plantă de acoperire a solului și apreciată în medicina tradițională pentru efectele sale astringente și vulnerare.
• Allium caeruleum — Denumirea științifică a unei specii de ceapă ornamentală din familia Amaryllidaceae, originară din Asia Centrală și Siberia, cunoscută popular sub numele de 'ceapa albastră'. Planta este remarcabilă prin inflorescențele sale sferice de dimensiuni medii, de o culoare albastru-azuriu intens și pur, o nuanță rară în lumea plantelor bulboase, fiind ideală pentru naturalizare în peluze și grădini rustice.
• Allium cyaneum — Denumirea științifică a unei specii de ceapă ornamentală pitică din familia Amaryllidaceae, originară din regiunile muntoase și pajiștile alpine ale Chinei. Această plantă de dimensiuni reduse formează tufe dense, similare cu iarba, și produce inflorescențe semisferice sau pendule, de o culoare albastru-intens sau cobalt, cu stamine lungi, proeminente, fiind ideală pentru grădinile de stâncărie.
• Amsonia angustifolia — Denumire științifică a unei specii de plante erbacee perene din genul Amsonia, originară din sud-centrul Statelor Unite; se caracterizează structural prin frunze extrem de înguste, liniare, asemănătoare cu acele de conifere, și prin ciorchini de flori stelate de culoare bleu-azuriu. Este apreciată în grădinărit pentru rezistența deosebită la secetă și pentru coloritul auriu intens pe care îl capătă frunzișul în perioada toamnei.
• Anchusa — Gen de plante erbacee din familia Boraginaceae, cunoscut popular sub denumirea de limba-boului sau mărgelușă. Cuprinde numeroase specii anuale, bienale sau perene, răspândite în Europa, vestul Asiei și Africa de Nord, remarcabile prin perișorii rigizi care le acoperă tulpinile și frunzele, respectiv prin florile grupate în cime scorpioide, de o culoare albastru-azuriu intens, violet sau alb.
• Anchusa barrelieri — Specie perenă de plantă erbacee din genul Anchusa, cunoscută popular sub numele de limba-boului de munte sau limba-boului a lui Barrelier. Este o plantă nativă în sudul și estul Europei, caracterizată prin tulpini erecte, rigide, ramificate în partea superioară, și flori mici, de un albastru strălucitor cu centrul galben sau alb, asemănătoare cu cele de nu-mă-uita, grupate în inflorescențe dense.
• Anchusa capensis — Specie de plantă erbacee anuală sau bienală din genul Anchusa, originară din Africa de Sud și cunoscută popular sub numele de limba-boului de Cap. Este cultivată frecvent ca plantă ornamentală datorită florilor sale de un albastru intens, cobalt sau azuriu, grupate în cime dense, și a rezistenței sale ridicate la secetă și soluri sărace.
• Anchusa italica — Specie perenă de plantă erbacee din genul Anchusa, adesea considerată sinonim cu Anchusa azurea, cunoscută popular sub numele de limba-boului italiană sau limba-boului de grădină. Este o plantă viguroasă, înaltă, originară din regiunea mediteraneeană, acoperită cu peri aspri și rigizi, cultivată la scară largă pentru cimele sale ramificate cu flori mari, mari, de un albastru-azuriu spectaculos.
• Anemone angulosa — Denumire științifică sinonimă pentru Hepatica transsilvanica (sau Anemone transsilvanica), o plantă erbacee perenă de o importanță deosebită, endemică în lanțul muntos al Carpaților Românești. Această specie rară se dezvoltă în păduri umbroase de fag și conifere, pe soluri calcaroase, remarcându-se prin frunzele sale mari, trilobate, cu margini dințate sau unghiulare, și prin florile sale solitare de un albastru-intens sau intens-violet care apar imediat după topirea zăpezii.
• Anemone blanda — Specie de plantă erbacee perenă, tuberculoasă, din familia Ranunculaceae, nativă în sud-estul Europei (Balcani) și vestul Asiei (Turcia, Liban). Este o plantă extrem de populară în horticultură datorită înfloririi sale spectaculoase și timpurii, formând covoare dense de flori asemănătoare cu margaretele, colorate în nuanțe intense de albastru, violet, roz sau alb, ce se deschid complet sub acțiunea directă a razelor de soare.
• Anemone coerulea — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în regiunile temperate din Siberia și estul Rusiei. Această plantă rară de pădure preferă habitatele umbroase și solurile bogate în humus, fiind remarcabilă prin florile sale solitare de un albastru-ceriu sau azuriu delicat, susținute de tulpini subțiri și înconjurate de un verticil de frunze cauline adânc crestate.
• Anemone hepatica — Denumire științifică sinonimă pentru Hepatica nobilis, o plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în pădurile umbroase din zonele temperate ale Europei și Asiei. Este recunoscută cu ușurință prin frunzele sale bazale persistente pe timp de iarnă, împărțite în trei lobi rotunzi (ce amintesc de forma ficatului), și prin florile sale timpurii, solitare, de un albastru-azuriu intens, roz sau alb, ce vestesc sosirea primăverii.
• Aquilegia alpina — Specie de plante perene din genul Aquilegia, originară din pajiștile montane și zonele stâncoase ale Munților Alpi; această plantă structurală este recunoscută prin florile sale mari, de o culoare albastru-intens sau violet, fiind protejată în flora spontană și extrem de apreciată ca plantă ornamentală în grădinile alpine datorită rezistenței sale la temperaturi scăzute.
• Aquilegia transsilvanica — Specie de plante erbacee perene din genul Aquilegia, endemică pentru lanțul muntos al Carpaților Românești (în special în zonele calcaroase înalte din Bucegi, Piatra Craiului și Făgăraș); această plantă structurală se remarcă prin florile sale mari, de o culoare albastru-violet intens, fiind declarată monument al naturii și protejată cu strictețe în rezervațiile alpine datorită arealului său geografic restrictiv.
• Aristea — Gen de plante erbacee, perene și rizomatoase din familia Iridaceae, originar în principal din regiunile tropicale și sudice ale Africii, dar și din Madagascar. Genul cuprinde în jur de 50 de specii cultivate frecvent ca plante ornamentale datorită frunzelor lor ensiforme (în formă de sabie) grupate în rozete dense și infleșcențelor spectaculoase cu flori de un albastru intens, intensitate rar întâlnită în regnul vegetal, care se deschid de obicei pentru o singură zi.