#flori albe

• Aërangis — Gen de orhidee epifite și litofite tropicale din familia Orchidaceae, originare în principal din Africa tropicală și Madagascar, caracterizate structural prin tulpini scurte, frunze cărnoase dispuse distih și inflorescențe pendule cu flori stelate, albe sau sidefii, care prezintă un pinten nectarifer lung și emit un parfum intens pe parcursul nopții.
• Aërangis kotschyi — Specie spectaculoasă de orhidee epifită de talie mare din genul Aërangis, nativă în Africa de Est și de Sud. Este renumită structural pentru pintenii săi nectariferi incredibil de lungi, care pot atinge între 20 și 30 de centimetri lungime, având tulpini scurte, frunze cărnoase de un verde-închis, ușor ondulate pe margini, și tije pendule ce poartă flori albe ca zăpada, cu reflexii de fildeș, extrem de parfumate noaptea.
• Aërides vandarum — Specie fascinantă și distinctă de orhidee epifită sau litofită din genul Aërides, originară din regiunile muntoase umede ale Indiei de Nord-Est, Nepalului, Bhutanului, Myanmarului și Chinei de Sud. Este recunoscută structural prin frunzele sale unice, terete, subțiri și cilindrice (asemănătoare cu cele ale genului Vanda sau Papilionanthe) și prin tulpini lungi, agățătoare, ce produc flori mari, spectuloase, de un alb pur sau ușor palid-rozaliu, cu margini ondulate și un parfum intens.
• Aethionema iberideum — Denumire științifică a unei specii perene de muștar de stâncă pitic din genul Aethionema, nativă din zonele alpine stâncoase ale Greciei, Albaniei și Turciei. Această plantă este caracterizată structural prin tulpini scurte, târâtoare, frunze mici, ovale, argintii sau glauce și inflorescențe dense cu flori albe sau roz-pal, asemănătoare ca aspect cu genul Iberis (limba mării), fiind o specie de nișă foarte apreciată în alpinarii.
• albiflor — Care are flori albe; termen utilizat în taxonomie și morfologie botanică pentru a denumi sau a descrie specii, varietăți sau mutații genetice de plante ale căror corole sau petale sunt complet albe, spre deosebire de formele tipice colorate ale aceleiași specii.
• Allium neapolitanum — Denumirea științifică a unei specii de ceapă ornamentală din familia Amaryllidaceae, originară din bazinul mediteraneean, cunoscută popular sub numele de 'usturoiul alb' sau 'ceapa de Neapole'. Planta se remarcă prin inflorescențe sub formă de umbele sferice, aerisite, alcătuite din flori albe imaculate în formă de stea, care emană un parfum dulce și plăcut, spre deosebire de mirosul înțepător al altor specii din gen.
• Allium triquetrum — Denumirea științifică a unei specii de ceapă sălbatică din familia Amaryllidaceae, originară din bazinul mediteraneean și cunoscută popular sub numele de 'praz cu trei muchii' sau 'usturoi triunghiular'. Planta se recunoaște ușor după tulpina florală cu trei unghiuri ascuțite în secțiune transversală și produce inflorescențe pendule cu flori albe clopotiforme, marcate de o dungă verde distinctă pe fiecare petală.
• Anacampseros albissima — Specie de plantă suculentă pitică, perenă, originară din regiunile extrem de aride ale Africii de Sud și Namibiei, clasificată structural sub sinonimul Avonia albissima. Această plantă de colecție este caracterizată prin tulpini subțiri, cilindrice și ramificate, acoperite complet de stipele solzoase, albe și suprapuse, care reflectă radiația solară intensă și protejează micile frunze verzi ascunse dedesubt, producând flori miniaturale de culoare alb-crem.
• Anemone baicalensis — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în regiunile temperate ale Asiei Răsăritene, în special în jurul lacului Baikal din Siberia, dar și în Mongolia și nordul Chinei. Această plantă de pădure dezvoltă un rizom subțire și târâtor, tulpini delicate acoperite cu perișori fini și flori solitare de un alb imaculat, fiind un element floristic specific ecosistemelor forestiere montane și subalpine asiatice.
• Anemone baldensis — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în zonele montane înalte din sudul și centrul Europei, în special în Alpi. Această plantă alpină de talie mică se dezvoltă pe pante pietroase, grohotișuri și soluri calcaroase, caracterizându-se printr-un rizom ramificat, frunze adânc divizate și flori solitare de un alb pur, adesea cu nuanțe roz-roșiatice pe partea exterioară a sepalelor.
• Anemone leveillei — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în regiunile muntoase din centrul și sud-vestul Chinei. Această plantă de grădină elegantă preferă solurile umede și locurile parțial umbrite, fiind recunoscută prin florile sale delicate de un alb pur, care prezintă pe partea posterioară a sepalelor nuanțe de lavandă sau albastru-șters, completate în centru de un grup proeminent de stamine violet-închis.
• Anemone mexicana — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în regiunile muntoase și pădurile de pin și stejar din Mexic și America Centrală. Această plantă de climat temperat-cald dezvoltă tulpini erecte, frunze bazale adânc lobate și flori solitare sau grupate, cu sepale delicate de un alb-crem sau ușor verzui, adaptate la ecosistemele forestiere de altitudine.
• Anemone narcissiflora — Denumire științifică sinonimă pentru Anemonastrum narcissiflorum, o plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, cu o distribuție vastă în zonele montane, subalpine și alpine din Europa, Asia și America de Nord. Este recunoscută ușor prin inflorescențele sale unice sub formă de umbelă, ce grupează mai multe flori mari de un alb imaculat (sau rar roz), asemănătoare ca dispunere cu cele ale narciselor.
• Anemone nemorosa — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în pădurile temperate din Europa și Asia. Este cunoscută popular ca floarea-paștelui și se dezvoltă la începutul primăverii, formând covoare dense înainte ca arborii să își deschidă coronamentul. Planta prezintă un rizom subteran orizontal, frunze trifoliate adânc divizate și o singură floare solitară, de un alb pur sau ușor rozalie, cu numeroase stamine galbene în centru.
• Anemone polyanthes — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în regiunile muntoase din Himalaya, Pakistan, nordul Indiei și Nepal. Se dezvoltă la altitudini mari, pe pajiști alpine și versanți stâncoși, fiind recunoscută prin inflorescențele sale bogate sub formă de umbelă simplă sau compusă, ce grupează numeroase flori mari de un alb imaculat sau ușor rozalii, susținute de tulpini viguroase și intens pubescente.
• Anemone rivularis — Denumire științifică sinonimă pentru Eriocapitella rivularis, o plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă într-un areal larg din Asia (Himalaya, India, China, Nepal). Această plantă viguroasă de grădină preferă malurile pâraielor, luncile și pajiștile umede, remarcându-se prin tulpini înalte, ramificate, care poartă numeroase flori de un alb imaculat, ale căror sepale au un revers nuanțat în albastru-indigo sau violet, punând în evidență staminele azurii din centru.
• Anemone sylvestris — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în pajiștile uscate, marginile de pădure și poienile însorite din Europa Centrală și de Est, până în Siberia. Cunoscută popular sub numele de anemona de pădure sau anemona zăpezii, această plantă viguroasă se remarcabilă prin tufișurile sale dense, frunzele adânc lobate și florile mari, solitare sau perechi, de un alb pur, cu parfum delicat și stamine galbene strălucitoare în centru, urmate de fructe lână.
• Anemone trifolia — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în pădurile de foioase din regiunile muntoase ale Europei de Sud și Centrale (Alpi, Apenini, Balcani). Este strâns înrudită și seamănă vizual cu anemona de pădure comună (Anemone nemorosa), dar se distinge prin rizomul său albicios și mai gros, frunzele cauline trifoliate cu segmente regulate și dințate simetric, și prin florile solitare albe ale căror antere sunt albe-crem, nu galbene.
• Anemone vitifolia — Specie de plantă erbacee perenă din familia Ranunculaceae, nativă în regiunile muntoase din Himalaya, vestul Chinei, Nepal și nordul Indiei. Este o specie robustă, recunoscută ca strămoș al multor hibrizi horticoli de toamnă, remarcându-se prin frunzele sale mari, profund lobate, care seamănă izbitor cu cele ale viței-de-vie, și prin tulpini înalte ce poartă inflorescențe ramificate cu flori de un alb-pur sau ușor rozalii.
• Anthericum — Gen de plante erbacee perene din familia Asparagaceae (subfamilia Agavoideae), caracterizate prin rizomi scurți, frunze liniare așezate în rozetă bazală și flori albe, stelate, dispuse în raceme sau panicule lungi. Speciile acestui gen sunt adaptate la pajiști uscate, calcaroase și margini de pădure din Europa și Africa, fiind studiate pentru dinamica lor populațională în habitatele protejate.