#tribunal

• aprozel — Formă diminutivală, regională sau arhaică rarisimă utilizată ca variantă pentru aprod; slujbaș subaltern dintr-un tribunal, minister ori curte domnească medievală, având rolul de a asigura paza, curieratul sau ordinea.
• areopag — Consiliu suprem de judecată din Atena antică, compus inițial din foste înalte personalități (arhonți), care se întrunia pe colina închinată zeului Ares pentru a delibera asupra crimelor de stat și a chestiunilor constituționale. În sens figurat modern, termenul desemnează o adunare de persoane cu o autoritate morală, științifică sau juridică incontestabilă, investite structural cu puterea de a emite decizii definitive.
• areopagit — Membru al Areopagului, cel mai înalt tribunal judecătoresc și consiliu aristocratic din Atena antică, ce se întrunise istoric pe stânca dedicată zeului Ares. În sens religios și teologic creștin, termenul face referire directă la Sfântul Dionisie Areopagitul, judecătorul atenian convertit de Sfântul Apostol Pavel, căruia i s-au atribuit structural celebrele scrieri mistice din corpusul areopagitic. În sens extins sau literar, desemnează un judecător cu o autoritate morală și profesională incontestabilă sau un membru al unei instanțe supreme.
• ariopag — Variantă grafică și fonetică învechită, populară sau regională pentru termenul 'areopag'; consiliu suprem, tribunal sau adunare de judecători în Atena antică ce se întrunea pe colina stâncoasă dedicată zeului Ares. În sens figurat, termenul descrie o adunare de oameni învățați, un juriu de elită sau un for de autoritate structurală absolută capabil să emită verdicte de o importanță majoră.
• asesoare — Femeie care deține funcția de asesor; persoană de sex feminin desemnată să facă parte dintr-un complet de judecată sau dintr-un organ de conducere colegial, având rolul de a asista judecătorul principal ori magistratul în examinarea probelor și în deliberări. În sistemele juridice istorice sau în anumite tribunale specializate (precum cele de dreptul muncii), aceasta deține un vot consultativ sau deliberativ egal, asigurând participarea societății civile la actul de justiție.
• asesor — Membru al unui complet de judecată sau al unui consiliu administrativ care are sarcina de a asista magistratul principal la soluționarea unei cauze; judecător laic. În trecut sau în dreptul comparat, termenul desemna și un funcționar public superior, un expert fiscal care evalua bunurile ori un consilier atașat pe lângă o curte princiară sau imperială.
• autoapărat — Care s-a apărat singur sau prin forțe proprii, fizic ori juridic; se spune despre un acuzat care și-a susținut cauza în instanță fără asistența unui avocat sau despre o persoană care s-a protejat cu succes în fața unei agresiuni.