#asteraceae

• Anaphalis — Gen de plante erbacee perene din familia Asteraceae, subfamilia Asteroideae, nativ în principal în regiunile montane și temperate din Asia, cu câteva specii răspândite în America de Nord. Cunoscute popular sub denumirea generică de 'perle nemuritoare', aceste plante sunt caracterizate prin frunze acoperite cu peri mătăsoși sau lânoși de culoare gri-albicioasă și inflorescențe compacte formate din capitule globuloase cu bractee involucrale uscate, membranoase și persistente, adesea albe, care își păstrează forma și culoarea mult timp după uscare.
• Anaphalis cinnamomea — Denumirea științifică binominală a unei specii de plante erbacee perene din genul Anaphalis, familia Asteraceae, nativă în regiunile temperate și montane ale Asiei (inclusiv Himalaya, China și Japonia). Specia este remarcabilă din punct de vedere structural prin perișorii densi de pe dosul frunzelor și de pe tulpini care capătă o nuanță caracteristică scorțișoară-brună sau gălbuie la maturitate, în contrast cu bracteele involucrale albe sau crem ale inflorescențelor capitulare, fiind folosită uneori ca plantă ornamentală sau în medicina tradițională locală.
• Anaphalis margaritacea — Denumirea științifică oficială binominală a speciei de plantă erbacee perenă cunoscută popular ca 'perla nemuritoare' sau 'mărgăritar de munte', aparținând familiei Asteraceae. Specia este originară din America de Nord și Asia de Est, fiind larg apreciată pentru inflorescențele sale de lungă durată formate din capitule dense cu bractee involucrale albe, sidefii și uscate care înconjoară florile centrale galbene. Structura tulpinii și a frunzelor înguste este acoperită de un strat dens de perișori lânoși, argintii, care conferă plantei rezistență la secetă și un aspect estetic distinct.
• Anaphalis nubigena — Denumirea științifică binominală a unei specii de plante perene pitice din genul Anaphalis, familia Asteraceae, nativă în regiunile alpine de mare altitudine din Himalaya și vestul Chinei. Această specie este adaptată structural la condiții climatice extreme, prezentând o înălțime redusă (adesea formând covoare compacte direct pe stânci), tulpini puternic lânoase și frunze mici, argintii. Inflorescențele sale sunt formate dintr-un număr redus de capitule, protejate de bractee membranoase albe, rigide, adaptate să reziste la vânturi puternice și radiații ultraviolete intense.
• Anaphalis triplinervis — Denumirea științifică oficială binominală a unei specii de plante erbacee perene din genul Anaphalis, familia Asteraceae, originară din regiunile montane și alpine ale Nepalului și ale munților Himalaya. Specia se distinge din punct de vedere structural prin frunzele sale obovate sau lanceolate de culoare gri-argintie, caracterizate prin prezența a trei nervuri paralele proeminente (de unde și epitetul specific triplinervis), și prin inflorescențele sub formă de corimb compuse din capitule cu bractee involucrale albe, uscate și persistente, ce înconjoară florile centrale galbene.
• Andryala — Un gen de plante erbacee perene sau anuale din familia Asteraceae (Compositae), native în special în regiunea mediteraneeană, Macaronezia și sudul Europei. Această entitate botanică structurală se caracterizează prin tulpini erecte, frunze adesea acoperite cu peri deși, mătăsoși sau viloși cu aspect tomentos care reduc pierderile de apă, și inflorescențe sub formă de calatidii cu flori galbene ligulate, fiind strâns înrudită cu genul Hieracium.
• Andryala agardhii — O specie de plantă erbacee perenă de talie mică din genul Andryala, familia Asteraceae, endemică pentru regiunile muntoase din sudul Spaniei (în special munții calcaroși din Andaluzia, precum Sierra Nevada). Această entitate botanică alpină rară se remarcă structural prin formarea unor rozete bazale compacte și frunze argintii dens tomentoase, din mijlocul cărora se ridică tulpini scunde ce poartă calatidii solitare cu flori ligulate de un galben intens.
• Antennaria — Gen de plante erbacee perene din familia Asteraceae (compozite), răspândite în special în regiunile temperate și arctice ale emisferei nordice, cunoscute popular sub numele de 'părăluțe de munte' sau 'piciorul pisicii'. Aceste plante se caracterizează prin frunze acoperite cu peri deși, lânoși, și capitule florale mici, globuloase, pufoase, asemănătoare ca formă cu antenele unor insecte sau cu pernuțele labelor de feline.
• Antennaria carpatica — Specie de plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, endemică sau caracteristică regiunilor alpine și subalpine din lanțul muntos carpatic și din alte masive europene, cunoscută popular sub numele de 'părăluțe de munte carpatice'. Planta crește pe pajiști pietroase și stâncării, fiind recunoscută prin frunzele sale lanceolate acoperite cu un toment lânos, alb-argintiu, și capitulele florale grupate ce amintesc structural de pernuțele labelor de feline.
• Antennaria dioica — Specie de plantă erbacee stoloniferă din familia Asteraceae, răspândită în zonele montane și subalpine, cunoscută popular sub denumirea de 'piciorul pisicii' sau 'mânușița'. Se caracterizează prin flori unisexuate dispuse dioic (plante mascule separate de cele femele), tulpini acoperite cu peri argintii și capitule florale pufoase, albe sau roz, utilizate tradițional în medicina populară datorită calităților astringente și coleretice.
• Antennaria parvifolia — Specie de plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din regiunile muntoase și aride ale Americii de Nord, cunoscută popular sub numele de 'părăluțe de munte cu frunze mici'. Această plantă stoloniferă este adaptată la secetă și soluri sărace, formând covoare vegetale joase, dense, caracterizate prin frunze bazale mici, spatulate, acoperite cu un toment des lânos și capitule florale albicioase sau rozalii.
• Anthemis — Gen de plante erbacee anuale sau perene din familia Asteraceae, cuprinzând numeroase specii cunoscute popular sub numele de romaniță sau mușețel sălbatic, caracterizate prin inflorescențe de tip capitul cu flori tubuloase galbene în centru și flori ligulate albe la margine. În taxonomia botanică modernă, acest gen este studiat intens pentru compușii săi bioactivi, uleiurile esențiale și proprietățile sale medicinale emoliente și antiinflamatoare.
• Anthemis arvensis — Denumire științifică a plantei erbacee anuale cunoscută popular sub numele de romaniță de câmp, mușețel nemirositor sau mărarul câinelui, considerată buruiană în culturile agricole de cereale, dar apreciată pentru rolul său în biodiversitatea pajiștilor. Planta prezintă tulpini ramificate, frunze fin divizate și capitule florale albe cu centrul galben, care, spre deosebire de mușețelul adevărat, nu au un miros puternic aromat.
• Anthemis austriaca — Denumire științifică a plantei erbacee cunoscută popular sub numele de romaniță austriacă, o specie nativă sau naturalizată în Europa Centrală și de Est, aparținând familiei Asteraceae. Planta se caracterizează prin capitule florale cu flori marginale albe, ligulate, și flori centrale galbene, tubuloase, adaptată excelent la habitate ruderale, margini de drumuri și terenuri arabile uscate, fiind studiată pentru rezistența sa la condiții de stres hidric.
• Anthemis sanctijohannis — Denumire științifică a plantei erbacee perene cunoscută popular sub numele de romanița Sfântului Ioan, o specie endemică sau deosebit de răspândită în regiunile montane înalte din Peninsula Balcanică (în special Bulgaria). Este extrem de apreciată în horticultura ornamentală datorită capitulelor sale florale spectaculoase, de o culoare galben-portocaliu intens, și perioadei lungi de înflorire, fiind utilizată în amenajarea grădinilor alpine și a bordurilor florale rezistente.
• Anthemis tinctoria — Denumire științifică a plantei erbacee perene cunoscută popular sub numele de romaniță vopsitorească sau ochiul boului, aparținând familiei Asteraceae. Specia se remarcă prin capitule florale complet galbene și frunze profund divizate, fiind utilizată istoric în industria textilă tradițională pentru extragerea unui pigment galben natural rezistent, iar în prezent este apreciată atât ca plantă ornamentală, cât și pentru proprietățile sale antioxidante.
• antodiu — Tip de inflorescență pseudantă, caracteristică plantelor din familia Asteraceae (Compositae), formată dintr-un receptacul comun lăgit, plat, bombat sau concav, pe care sunt sesile numeroase flori mici, strâns grupate și înconjurate la bază de un involucru de bractee verzi. Această structură biologică simulează aspectul unei singure flori mari pentru a atrage eficient polenizatorii.
• Aposeris — Gen de plante erbacee perene din familia Asteraceae (Compositae), subdivizia Cichorieae, reprezentat în flora spontană a Europei Centrale și de Est în special prin specia Aposeris foetida (salata câinelui). Se caracterizează prin rozete de frunze bazale adânc penat-sectate, tulpini florifere scapiforme lipsite de frunze, inflorescențe solitare de tip calatidiu cu flori galbene ligulate și emiterea unui miros neplăcut, fetid, la strivirea țesuturilor vegetative.
• Arctotis — Gen de plante erbacee, anuale sau perene, originare din regiunile uscate ale Africii de Sud, aparținând familiei Asteraceae. Plantele din acest gen sunt caracterizate structural prin frunze adesea pubescente (parișoare argintii) și inflorescențe mari sub formă de calatidiu, asemănătoare margaretelor, având culori vii și petale care se deschid complet doar sub acțiunea directă a razelor solare.
• Arctotis breviscapa — Denumire binară oficială pentru o specie specifică de plantă din genul Arctotis, renumită pentru tijele sale florale relativ scurte (breviscapa) și florile mari de culoare portocaliu-intens sau galben-auriu, cu un inel interior întunecat la baza petalelor. Această plantă structural compactă este originară din zonele cu climă mediteraneană din Africa de Sud și este apreciată ca plantă de acoperire a solului în aranjamentele xerofitice.