#denumire stiintifica

• Aster alpinus — Denumirea științifică a steluței alpine, o plantă erbacee perenă endemică în regiunile montane înalte ale Europei (inclusiv în Munții Carpați), Asiei și Americii de Nord; crește pe stâncării și pajiști alpine calcaroase, având tulpini scurte, frunze pubescente dispuse în rozetă bazală și inflorescențe solitare, mari, cu raze albastre-violete și disc galben aurit.
• Aster amellus — Denumirea științifică a ochiului-boului-sălbatic (sau ochiul-boului-de-munte), o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din regiunile temperate ale Europei și Asiei Centrale; reprezintă specia-tip a genului Aster și este recunoscută prin tulpini erecte, rigide, frunze aspre, lanceolate și inflorescențe grupate în corimb, cu raze albastre-liliachii și disc galben, ce înfloresc la sfârșitul verii.
• Aster brachytrichus — Denumirea științifică a unei specii de plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din regiunile montane ale Chinei de Sud-Vest (Yunnan, Sichuan); este caracterizată prin tulpini erecte, perișori scurți și rigizi pe întreaga suprafață (de unde și numele) și inflorescențe decorative cu ligule lungi, albastre-pal sau liliachii și un centru proeminent, galben.
• Aster canus — Denumirea științifică a steluței cărunte, o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din Europa de Est și Balcani (inclusiv din zonele de silvostepă ale României); este caracterizată printr-o nuanță cenușie, căruntă a întregii plante, datorată unui strat dens de perișori lânoși, și prin inflorescențe de talie medie cu raze liliachii și disc galben.
• Aster cordifolius — Denumirea științifică sinonimă pentru Symphyotrichum cordifolium, o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din estul Americii de Nord; este recunoscută prin frunzele sale bazale în formă de inimă (cordate) și inflorescențele mici, extrem de numeroase, grupate în panicule dense, cu raze de culoare albastru-pal, liliachiu sau alb și un disc central care virează de la galben la purpuriu după polenizare.
• Aster ericoides — Denumirea științifică sinonimă pentru Symphyotrichum ericoides, o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, originară din centrul și estul Americii de Nord; este caracterizată prin tulpini rigide, intens ramificate, frunze liniare înguste care seamănă cu cele ale iarbă-neagră (genul Erica) și o multitudine de inflorescențe miniaturale, de regulă albe, cu discuri galbene.
• Aster yunnanensis — Denumirea științifică a asterului de Yunnan, o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, originară din pajiștile alpine și lizierele de pădure din sud-vestul Chinei (în special din provincia Yunnan); este caracterizată prin inflorescențe solitare, mari, cu un disc central galben-auriu strălucitor și raze lungi, subțiri, în nuanțe de albastru-liliachiu sau violet intens, fiind cultivată global ca plantă decorativă rezistentă pentru stâncării.
• Asteranthera — Gen monotipic de plante perene, târâtoare sau agățătoare (epifite), din familia Gesneriaceae, reprezentat în mod unic prin specia Asteranthera ovata; este nativă din pădurile temperate umede din sudul statului Chile și regiunile învecinate ale Argentinei, fiind recunoscută prin flori tubulare mari, de un roșu-aprins spectaculos, dungate cu alb la interior, adaptate pentru polenizarea de către păsările colibri.
• Asteriscus — Gen de plante erbacee sau suffruticoase din familia Asteraceae, răspândite în special în regiunile deșertice, mediteraneene și macroneziene; caracterizate prin capitule florale mari, de un galben-auriu aprins, înconjurate de un verticil rigid de bractee foliare verzi, rezistente la condiții severe de secetă și salinitate.
• asteroidea — Clasă taxonomică majoră de nevertebrate marine din încrengătura Echinodermata, care grupează toate speciile adevărate de stele de mare; sunt caracterizate printr-un corp plat în formă de disc central din care pornesc simetric mai multe brațe radiate (de regulă cinci), acoperite cu un exoschelet calcaros și prevăzute cu picioare ambulacrare pentru deplasare.
• Astilbe — Gen de plante erbacee perene din familia Saxifragaceae, originare din pădurile umede și lizierele din Asia de Est și America de Nord; sunt cultivate pe scară largă ca plante ornamentale de umbră, fiind apreciate pentru frunzișul elegant, profund divizat, și inflorescențele spectaculoase în formă de panicule pufoase, asemănătoare unor pene colorate în nuanțe de alb, roz, roșu sau violet.
• Astilbe chinensis — Denumirea științifică a astilbei chinezești, o plantă erbacee perenă din familia Saxifragaceae, nativă din pădurile umede, văile și lizierele din China, Japonia, Coreea și estul Rusiei; este intens cultivată ca plantă ornamentală de umbră, fiind recunoscută prin rizomii săi târâtori viguroși, frunzele adânc divizate cu margini zimțate și inflorescențe dense în formă de panicule înguste, pufoase, colorate în nuanțe de roz-roz-liliachiu, violet sau alb, având o toleranță mai mare la secetă decât alți membri ai genului.
• Astilbe davidii — Denumirea științifică a astilbei lui David (considerată taxonomic un sinonim sau o varietate înaltă în cadrul complexului Astilbe chinensis, ex. Astilbe chinensis var. davidii), o plantă erbacee perenă din familia Saxifragaceae, nativă din nordul și centrul Chinei; se caracterizează printr-un port viguros și înalt (atingând adesea 1,5 - 2 metri), tulpini florale lungi acoperite cu perișori bruni și panicule mari, ramificate, cu flori de un roz-purpuriu strălucitor.
• Astilbe japonica — Denumirea științifică a astilbei japoneze, o plantă erbacee perenă din familia Saxifragaceae, nativă din pădurile montane și zonele stâncoase umede din Japonia; este cultivată pe scară largă ca plantă ornamentală, fiind caracterizată prin tulpini erecte de talie medie, frunze lucioase, penat-sectate cu tulpini roșiatice și inflorescențe sub formă de panicule dense, piramidale, cu flori albe sau roz-pal care se deschid la începutul verii.