#gastroenterologie

• acalazie — Tulburare motorie primară rară a esofagului, caracterizată prin absența peristaltismului normal în corpul esofagian și prin relaxarea defectuoasă sau incompletă a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiției. Această afecțiune neurodegenerativă duce la acumularea alimentelor în esofag, provocând dilatarea progresivă a acestuia, manifestându-se clinic prin disfagie (dificultate la înghițire), regurgitații, dureri retrosternale și scădere în greutate.
• aerocolie — Tulburare digestivă manifestată prin acumularea excesivă de aer sau gaze în interiorul colonului, determinând distensie abdominală, flatulență și dureri sub formă de colici. Acest fenomen clinic este adesea rezultatul aerofagiei, al fermentației bacteriene accentuate sau al unor tulburări ale motilității intestinale.
• aerofagie — Tulburare funcțională digestivă caracterizată prin înghițirea involuntară și excesivă de aer în timpul alimentației, al vorbirii sau în perioade de anxietate ridicată, determinând acumularea de gaze în stomac, senzație de plenitudine, eructații frecvente, meteorism abdominal și disconfort gastric.
• aerogastrie — Tulburare digestivă ce constă în prezența sau acumularea excesivă de aer ori de gaze în interiorul cavității stomacului, provocând distensie gastrică, senzație de plenitudine abdominală, disconfort și eructații frecvente. Această condiție este de cele mai multe ori o consecință directă a aerofagiei sau a unor procese de fermentație chimică anormală.
• agastrie — Malformație congenitală extrem de rară ce constă în absența totală, de la naștere, a stomacului; prin extensie, starea anatomică și clinică rezultată în urma unei gastrectomii totale (îndepărtarea chirurgicală completă a organului). Din punct de vedere structural, această condiție perturbă circuitul digestiv normal, impunând o restructurare chirurgicală a tractului prin conectarea directă a esofagului la jejun (anastomoză esofago-jejunală) și un regim nutrițional strict.
• alochezie — Simptom sau stare patologică manifestată prin eliminarea materiilor fecale printr-un orificiu natural ori artificial diferit de cel anal normal, sau prin evacuarea prin anus a unor elemente sau corpuri străine în locul fecalelor obișnuite. Acest fenomen clinic reflectă anomalii structurale grave, fistule rectale complexe sau malformații congenitale ale tractului digestiv inferior.
• ampulom — Formațiune tumorală, benignă sau malignă, dezvoltată structural la nivelul ampulei lui Vater (zona de confluență a canalului coledoc cu canalul pancreatic principal în duoden). Această neoplazie determină frecvent icter obstructiv precoce prin blocarea fluxului biliar și necesită investigații imagistice avansate și intervenție chirurgicală complexă pentru rezecție.
• anaciditate — Absența patologică sau totală a acidului clorhidric din secreția sucului gastric, instalată structural la nivelul mucoasei stomacului. Acest fenomen clinic, adesea corelat cu atrofia severă a glandelor gastrice sau cu anemia pernicioasă, perturbă grav procesul normal de digestie al proteinelor și favorizează dezvoltarea unor flore bacteriene anormale în tractul digestiv superior.
• anaclorhidrie — Absența patologică completă a acidului clorhidric liber din secreția sucului gastric, chiar și după stimularea maximală cu substanțe specifice; reprezintă o formă avansată de anaciditate structurală cauzată de distrugerea celulelor parietale din mucoasa stomacului. Această afecțiune clinică este strâns legată de gastrita atrofică cronică severă, anemia Biermer și poate crește riscul apariției neoplasmelor gastrice din cauza modificării drastice a pH-ului local.
• anchilostomiază — Boală parazitară (parazitoză) provocată de prezența în intestinul subțire a viermilor nematozi din genul Ancylostoma. Această afecțiune se manifestă prin tulburări gastrointestinale severe, leziuni ale mucoasei digestive, sângerări microscopice cronice și o stare accentuată de anemie feriprivă cauzată de natura hematofagă a parazitului.
• anereză — Malformație congenitală rară sau anomalie structurală constând în absența parțială ori totală a anusului, adesea asociată cu imperforația anală sau cu prezența unor fistule rectale anormale. Din punct de vedere clinic și funcțional, această afecțiune bio-structurală severă blochează evacuarea normală a materiilor fecale la nou-născut, necesitând o intervenție chirurgicală reconstructivă de urgență imediat după naștere.
• angiocolecistită — Afecțiune inflamatorie acută sau cronică ce afectează concomitent vezica biliară (colecistul) și căile biliare intrahepatice ori extrahepatice (canalele vasculare biliare). Acest proces patologic structural este provocat cel mai adesea de infecții bacteriene ascendente, stază biliară sau litiază, manifestându-se clinic prin dureri severe în hipocondrul drept, febră, frisoane și icter.
• angiocolită — Afecțiune inflamatorie acută sau cronică a căilor biliare intrahepatice și extrahepatice, provocată cel mai adesea de o infecție bacteriană ascendentă pe fondul unei obstrucții sau staze biliare (provocată de litiază, tumori sau stenoze). Acest proces patologic structural afectează canalele biliare, generând clinic manifestări severe cunoscute sub numele de triada Charcot, caracterizată prin febră mare, durere în hipocondrul drept și icter.
• angiodisplazie — Malformație vasculară congenitală sau dobândită, caracterizată prin dilatația și fragilitatea anormală a vaselor capilare și venuloase de la nivelul mucoasei tubului digestiv, în special în colonul ascendent și cec. Această anomalie structurală clinică reprezintă o cauză majoră de sângerare gastrointestinală ocultă sau manifestă la pacienții vârstnici, fiind diagnosticată endoscopic sub formă de leziuni stelate, roșiatice, predispuse la hemoragii recurente.
• angiopancreatită — Afecțiune inflamatorie severă a pancreasului, caracterizată prin implicarea timpurie, masivă și distructivă a rețelei sale vasculare arteriale și venoase. Acest proces patologic structural binedefinit asociază fenomene de tromboză vasculară locală, alterarea endoteliului și necroză ischemică secundară a parenchimului glandular, determinând clinic o evoluție acută spre pancreatită acută hemoragică sau necrotico-hemoragică.
• anorectită — Afecțiune inflamatorie acută sau cronică localizată simultan la nivelul mucoasei canalului anal și a rectului. În patologia clinică, această proctită extinsă este adesea declanșată de infecții bacteriene sau virale (inclusiv boli cu transmitere sexuală), patologii inflamatorii intestinale (cum este boala Crohn) sau iridieri terapeutice locale, manifestându-se prin tenesme, dureri perineale severe și eliminări muco-purulente sau sangvinolente.
• antiperistaltism — Fenomen fiziologic sau patologic constând în inversarea undelor de contracție musculară ale tubului digestiv, care se propagă în sens contrar celui normal, adică dinspre etajele inferioare către cele superioare. Acest mecanism structural poate apărea ca o reacție de apărare a organismului în cazul ingestiei de substanțe toxice, generând vărsături, sau ca simptom sever în cadrul unor obstrucții și ocluzii intestinale mecanice.
• antisecretor — Care inhibă, diminuează sau oprește secreția unei glande sau a unui organ glandular; medicament utilizat în mod special pentru reducerea producției de acid gastric în stomac. În gastroenterologie, această clasă farmaceutică include inhibitorii pompei de protoni și blocantele receptorilor H2, fiind esențială în tratamentul ulcerului gastroduodenal și al bolii de reflux gastroesofagian.
• antiulceros — Care previne, combate, ameliorează sau vindecă ulcerul gastric ori duodenal; medicament sau agent biochimic activ (cum ar fi inhibitorii de pompă de protoni sau antagoniștii receptorilor H2) administrat pentru a reduce hipersecreția de acid clorhidric din stomac, a proteja mucoasa digestivă și a favoriza cicatrizarea leziunilor ulcerative.
• antral — Care aparține unui antrum sau care se referă la o cavitate anatomică închisă; cel mai frecvent termenul descrie regiunea inferioară a stomacului (antrul piloric) sau sinusul maxilar (antrul lui Highmore). În gastroenterologie, definește structurile sau procesele patologice localizate strict la nivelul porțiunii gastrice distale care precede canalul piloric.