#pin

• abandonic2 (s.m.) — Persoană care suferă de un complex de abandon și ale cărei relații interpersonale sunt dominate de frica patologică de a fi părăsită sau respinsă. În mediul clinic, un abandonic manifestă adesea mecanisme de apărare disfuncționale, precum autosabotajul relațional, posesivitatea extremă sau cererile constante de reasigurare a afecțiunii.
• abhorat — Care este urât cu desăvârșire, detestat profund sau respins cu un dezgust visceral sever. În context clinic și psihoterapeutic, termenul califică un stimul, o amintire traumatică sau un scenariu mental pe care pacientul îl evită în mod compulsiv din cauza anxietății extreme sau a atacurilor de panică pe care acesta le declanșează la cel mai mic contact.
• Abies — Gen de arbori coniferi din familia Pinaceae, cuprinzând aproximativ 50 de specii cunoscute sub numele generic de brad. În farmacognozie, fitoterapie și medicina clinică istorică, genul Abies este recunoscut pentru producția de oleorășini, uleiuri volatile bogate în pinidă, limonen și acizi terebentinici, utilizate pe scară largă în prepararea unguentelor revulsive, a balsamurilor pectorale regenerante și a antisepticelor pentru căile respiratorii și urinare.
• Abies cephalonica — Specie de brad originară din regiunile montane ale Greciei, cunoscută popular sub numele de brad grecesc sau brad de Kefalonia. În medicina tradițională mediteraneeană și farmacognozia modernă, rășina și uleiurile esențiale extrase din acele sale sunt studiate pentru concentrația mare de alfa-pinen și beta-pinen, fiind folosite istoric ca agent antiseptic pulmonar puternic și antiinflamator articular în tratarea reumatismului.
• Abies grandis — Specie de brad de talie uriașă, originară din regiunile de coastă ale Americii de Nord de Vest, cunoscută popular sub numele de brad uriaș sau brad mare. În etnomedicina triburilor native americane și în farmacognozia modernă, extractele din scoarța și acele sale sunt recunoscute pentru conținutul bogat în beta-pinen, beta-felandren și limonat, fiind utilizate istoric ca un remediu expectorant puternic în afecțiunile pulmonare cronice, dar și ca antiseptic topic pentru dezinfectarea rănilor externe adânci.
• Abies pinsapo — Specie rară de brad originară din regiunile muntoase din sudul Spaniei și nordul Marocului, cunoscută popular sub numele de brad spaniol sau pinsapo. În etnomedicina mediteraneeană și farmacognozia contemporană, extractele obținute din acele sale rigide și scurte sunt apreciate datorită concentrației unice de monoterpene antioxidante, acizi abietici și compuși fenolici, fiind utilizate tradițional ca remediu vulnerar pentru dezinfectarea rănilor deschise, reducerea inflamațiilor articulare și ameliorarea afecțiunilor respiratorii de natură infecțioasă.
• abietacee — Denumire arhaică sau veche clasificare sistematică utilizată în trecut în literatura medicală și farmaceutică românească pentru a desemna familia coniferelor (în prezent Pinaceae). În tratatele vechi de botanică medicală, termenul grupa arbori rășinoși precum bradul sau molidul, recunoscuți pentru proprietățile lor balsamice, antiseptice ale căilor respiratorii și expectorante, fiind intens utilizați în prepararea siropurilor medicinale populare și a unguentelor antireumatice.
• abietinee — Denumire științifică veche atribuită unei subfamilii sau familii de plante gimnosperme (conifere), ce cuprindea genuri precum Abies (bradul) și Picea (molidul). În tratatele vechi de botanică medicală, abietineele reprezentau o sursă majoră de principii active volatile (uleiuri esențiale, terebentină, acizi rășinici) folosite intens în balneologia terapeutică, în tratamentul afecțiunilor pulmonare cronice și în distilarea remediilor antiscorbutice.
• Abronia umbellata — (Botanică) Specie de plantă erbacee târâtoare din genul Abronia, nativă pe coastele vestice ale Americii de Nord (din Columbia Britanică până în Baja California); este cunoscută popular sub numele de 'verbena roz de nisip' și se caracterizează prin flori parfumate de culoare roz-purpuriu grupate în umbele globuloase și adaptarea la dunele de nisip maritime.
• Acacia armata — O specie arborescentă sau arbustivă spinoasă, nativă din Australia, recunoscută oficial în taxonomia modernă sub denumirea acceptată de 'Acacia paradoxa', dar utilizată frecvent în literatura istorică și horticolă sub sinonimul 'Acacia armata'. Planta se distinge printr-un coronament dens, ramificații unghiulare acoperite cu spini stipulari ascuțiți și filodii asimetrice, ondulate, care îi conferă un aspect impenetrabil; din acest motiv, a fost utilizată istoric pentru crearea de garduri vii defensive, fiind apreciată simultan pentru inflorescențele sale globuloase de un galben intens.
• Acacia baileyana — O specie remarcabilă de arbore ornamental de dimensiuni mici spre medii, nativă dintr-o zonă restrânsă din New South Wales, Australia, dar aclimatizată pe scară largă în regiunile mediteraneene și temperate din întreaga lume. Planta este extrem de apreciată în peisagistică datorită frunzișului său persistent, bipinat, cu o nuanță spectaculoasă de verde-albăstrui sau argintiu (glauc), și a înfloririi sale timpurii de la sfârșitul iernii, când coroana devine complet acoperită de ciorchini denși de flori globuloase, pufoase și intens parfumate, de un galben-auriu strălucitor.
• Acacia cultriformis — O specie remarcabilă de arbust peren, de dimensiuni medii, nativă din regiunile uscate din New South Wales și Queensland, Australia. Planta se distinge printr-un profil morfologic unic, caracterizat prin filodii (tulpini modificate cu rol de frunze) asimetrice, rigide și triunghiulare, cu un aspect ce amintește de o lamă de cuțit sau de o secure, având o nuanță elegantă de verde-glauc sau argintiu. Este extrem de apreciată în designul peisagistic datorită rezistenței sale la secetă și a înfloririi spectaculoase din primăvară, când ramurile arcuite devin complet acoperite de ciorchini denși de flori galbene-aurii, intens parfumate.
• Acacia drummondii — O specie pitică de arbust ornamental, endemică în regiunile din sud-vestul Australiei de Vest, renumită pentru eleganța sa structurală deosebită. Spre deosebire de speciile de acacia care dezvoltă filodii, Acacia drummondii își păstrează frunzele adevărate, având un frunziș persistent, fin și delicat, dublu penat (bipinat), de o nuanță verde-închis. Planta se distinge în perioada de înflorire prin inflorescențele sale atipice, cilindrice și pendulante (asemănătoare unor ciucuri sau mâțișori), de un galben-canar intens, fiind considerată una dintre cele mai rafinate și decorative specii mici din acest gen.
• Acacia pulchella — O specie de arbust spinos de dimensiuni mici, endemică în sud-vestul Australiei de Vest, remarcabilă prin valoarea sa ecologică și frumusețea sa delicată. Planta deține frunze adevărate, fin divizate și bipinate, de un verde intens, protejate de spini stipulari ascuțiți localizați la nodurile tulpinilor. Cunoscută popular sub denumirea de 'wattle mândru', această specie este faimoasă nu doar pentru inflorescențele sale globuloase de un galben-auriu aprins, ci și pentru capacitatea sa unică de a fixa azotul în sol și de a prezenta o rezistență naturală împotriva atacurilor distructive ale ciupercii Phytophthora cinnamomi.
• Acaena argentea — Specie de plantă perenă reptantă din genul Acaena, originară din regiunile temperate ale Americii de Sud (Chile și Argentina), remarcabilă prin valoarea sa ornamentală deosebită. Se individualizează prin frunzele sale compuse, ale căror foliole prezintă reflexii metalice, argintii-albăstrui, acoperite de perișori fini care reflectă lumina solară și oferă protecție împotriva deshidratării în climatele aride sau alpine.
• Acaena glaucophylla — Specie de plantă perenă, târâtoare și persistentă, originară din regiunile muntoase și aride ale Americii de Sud (cu precădere din Patagonia chiliană și argentiniană). Se distinge printr-un frunziș spectaculos de culoare glaucă, nuanța albastru-verzuie mată fiind rezultatul unui strat ceros protector care reduce evapotranspirația și reflectă radiațiile solare intense, adaptare ecologică majoră la condițiile de tundră sau semideșert alpin.
• Acaena pinnatifida — Specie de plantă erbacee perenă din genul Acaena, originară din regiunile temperate și subalpine ale Americii de Sud. Taxonul se evidențiază prin structura profund divizată a frunzelor sale compuse, ale căror foliole sunt adânc crestate sau penat-fidate, amintind de aspectul unor ferigi miniaturale. Această arhitectură foliară unică nu doar că îi sporește valoarea estetică, dar reprezintă și o adaptare structurală eficientă pentru disiparea vânturilor puternice din habitatele sale native.
• Acaena splendens — Specie de plantă perenă sufrutescentă din genul Acaena, nativă din zonele muntoase înalte ale statelor Chile și Argentina. Această plantă se remarcă printr-o estetică excepțională, fiind acoperită integral de un indument dens format din peri lungi, mătăsoși și strânși, care îi conferă un aspect intens argintiu-strălucitor (luminos). Acest ecotip structural acționează ca un scut termic eficient împotriva înghețurilor nocturne severe și a radiațiilor ultraviolete extreme de la altitudini mari.
• Acalypha wilkesiana — Specie de arbust tropical peren din genul Acalypha, originară din insulele Pacificului de Sud (Vanuatu, Fiji), remarcabilă prin frunzișul său spectaculos, multicolor și asimetric. Frunzele sale mari, dințate și adesea ondulate prezintă tipare cromatice complexe în nuanțe de bronz, cupru, roșu, roz și crem. În horticultură, este utilizată pe scară largă pentru crearea de garduri vii în climatele calde sau ca plantă de accent în sere și interioare datorită valorii sale vizuale deosebite.
• acantă — Plantă erbacee perenă din genul Acanthus, familia Acanthaceae, originară din regiunea mediteraneeană și din zonele tropicale, caracterizată prin frunze mari, adânc crestate, adesea spinoase, și inflorescențe sub formă de spic înalt cu flori albe, purpurii sau roz. În horticultură, este cultivată ca plantă ornamentală de fundal datorită arhitecturii sale impunătoare, fiind totodată planta ale cărei frunze au servit drept model istoric pentru realizarea faimosului ornament arhitectural din stilul corintic.