#randuit

• agăruit — Care a fost ales, selectat, sortat sau separat pe baza unor criterii specifice precum calitatea, mărimea sau destinația; rânduit, potrivit sau aranjat în mod ordonat în cadrul unei gospodării rurale sau al unei activități agricole. Termenul reprezintă forma de participiu trecut a verbului regional 'agărui', fiind utilizat ca adjectiv de calificare în graiurile populare vechi pentru a descrie bunuri sau situații bine organizate.
• agodit — Care a fost pus în ordine, rânduit, așezat sau curățat cu atenție conform unui rost prestabilit în gospodărie. Când se referă la un animal (în special la caii de muncă), termenul descrie un exemplar care a fost deprins, dresat sau învățat cu hamul, fiind docil și ascultător în timpul muncilor agricole.
• alegădit — Care a fost potrivit, aranjat sau ajustat cu precizie prin muncă manuală; dispus într-o ordine optimă pentru a asigura funcționarea unui întreg. În sens popular, termenul descrie un obiect meșteșugăresc bine închegat, o unealtă gata de lucru sau o gospodărie în care toate treburile sunt temeinic rânduite.
• alegăduit — Care a fost aranjat, potrivit sau rânduit cu grijă; ansamblu tehnic ori gospodăresc ale cărui elemente au fost puse în ordine metodică pentru a funcționa optim. În sens popular, descrie starea unui spațiu de lucru sau a unei unelte meșteșugărești ale cărei piese componente au fost calibrate perfect conform tradiției locale.
• alenzuit — Care a fost potrivit, aranjat sau ajustat cu precizie prin muncă manuală meșteșugărească; dispus într-o ordine optimă pentru a asigura îmbinarea perfectă a elementelor. În sens popular, descrie un obiect bine închegat, o unealtă gata de lucru sau haine întinse și rânduite frumos.
• alieat — Care a fost supus procesului de alieare; așezat în linie dreaptă, rânduit conform unor repere consecutive sau asociat printr-o legătură formală. În context istoric rural, descria un teren ale cărui limite fuseseră măsurate și îndreptate de către logofăt, ori o gintă care stabilise o înțelegere de pace cu vecinii săi.
• alieptat — Care a fost supus procesului de alieptare; așezat în linie dreaptă, rânduit conform obiceiului locului sau gătit în haine de sărbătoare pentru a participa la un ritual comunitar. În vorbirea rurală arhaică, termenul descrie o persoană primenită, un alai ordonat ori o gospodărie curățată și aranjată minuțios în ajunul marilor evenimente din viața satului.
• așăzătoriu — Formă arhaică și regională cu vocalism vechi pentru cuvântul 'așezător'; care are însușirea sau rolul de a așeza, de a liniști, de a stabiliza ori de a rândui lucrurile; persoană care întemeiază, rânduiește o așezare sau organizează o rânduială administrativă ori bisericească în vechile comunități.
• așezător — 1. (Adjectiv) Care așează, fixează, domolește sau aduce stabilitate și ordine structurală; liniștitor. 2. (Substantiv masculin) Dispozitiv mecanic, unealtă sau persoană care execută operația de așezare, aliniere ori potrivire exactă a unor materiale, piese sau foi (de exemplu, în tipografie sau textile). Acest element garantează aranjarea structurală corectă a elementelor dintr-un flux de producție.