#reactie

• abreacție — (Psihanaliză) Descărcare emoțională eliberatoare prin care un individ se eliberează de tensiunea unui traumatism psihic refulat, retrăind în mod conștient evenimentul inițial și stările afective legate de acesta.
• actinic — Despre radiații sau fluxuri luminoase; capabil să producă modificări, transformări ori reacții chimice (și fotochimice) intense în substanțele pe care le lovește ori le traversează. Proprietățile actinice sunt specifice în special radiațiilor din spectrul ultraviolet și razelor solare de unde scurte, fiind esențiale în procesul de expunere a emulsiilor fotografice convenționale sau în declanșarea unor fenomene biologice la nivelul țesuturilor vii.
• actinism — Proprietate structurală și fiziologică a radiațiilor luminoase, în special a celor cu lungime de undă scurtă din spectrul ultraviolet, de a produce reacții chimice sau modificări moleculare în substanțele fotosensibile expuse direct. Acest fenomen constituie fundamentul istoric al tehnologiilor fotografice analogice, al proceselor de sinteză chimică declanșate de lumină și al unor reacții biologice complexe la nivelul țesuturilor vii.
• activant — Care activează, accelerează sau stimulează un proces chimic, o reacție fizică ori o funcție biologică; substanță sau agent structural adăugat unui sistem pentru a-i mări reactivitatea, viteza de reacție ori eficiența operațională. Acționează ca un catalizator pozitiv într-un mediu determinat.
• adiție — Acțiunea de a adăuga și rezultatul ei; proces chimic fundamental prin care două sau mai multe molecule se combină pentru a forma un singur produs mai complex, fără eliminarea de subproduse; în sens larg, reprezintă operația de adunare, element suplimentar adus unui ansamblu sau fenomenul de inserare a unui segment într-o structură preexistentă pentru a-i modifica ori îmbunătăți proprietățile.
• adiționare — Acțiunea de a adiționa și rezultatul ei; proces chimic fundamental prin care două sau mai multe molecule se combină pentru a forma un singur produs principal, fără eliminarea unor subproduse, specific compușilor nesăturați. În sens larg, reprezintă operația de adăugare, suplimentare sau atașare structurală a unor elemente noi într-un ansamblu preexistent pentru a-i modifica ori îmbunătăți proprietățile.
• aeroreactiv — Care utilizează reacțiunea aerului atmosferic absorbit și evacuat cu viteză mare pentru a produce forța de propulsie necesară deplasării; sistem, motor sau aparat de zbor bazat pe arderea unui combustibil în oxigenul atmosferic. Acest tip de propulsie structurală este specific avioanelor moderne cu turboreactor, diferențiindu-se de rachete prin faptul că nu transportă propriul oxidant.
• aeroreactor — Motor cu reacție atmosferic (aeroreactiv) care utilizează aerul înconjurător ca oxidant pentru arderea combustibilului și generarea forței de propulsie prin expulzarea rapidă a gazelor arse. Spre deosebire de motoarele rachetă, acest ansamblu mecanic structural depinde în totalitate de prezența atmosferei terestre pentru a funcționa, fiind utilizat pe scară largă la avioanele moderne de linie și supersonice.
• agil — Care se mișcă cu mare ușurință, rapiditate și grație; sprinten, vioi, iute în mișcări. În sens structural și figurat, termenul descrie o minte capabilă să înțeleagă, să proceseze și să reacționeze prompt la stimuli complexi, precum și metodologii moderne de lucru bazate pe flexibilitate, iterație și adaptabilitate rapidă la schimbare.
• albuminoreacție — Test clinic sau biochimic de laborator utilizat pentru detectarea calitativă sau cantitativă a prezenței albuminelor ori a altor fracțiuni proteice macromoleculare într-un fluid biologic (cum ar fi urina, serul sau lichidul cefalorahidian) prin inducerea unei reacții specifice de precipitare, turbiditate ori colorare.
• aldolizare — Reacție chimică de adiție nucleofilă prin care două molecule de compuși carbonilici (aldehide sau cetone), care posedă atomi de hidrogen în poziția alfa, se unesc pentru a forma o beta-hidroxialdehidă sau o beta-hidroxicetonă (un aldol). Acest proces structural reprezintă prima etapă din cadrul condensării aldolice și este fundamental în sinteza organică industrială și în rutele metabolice celulare.
• aluminotermie — Procedeu metalurgic bazat pe reducerea oxizilor metalici cu ajutorul aluminiului sub formă de pulbere fină sau granule, reacție puternic exotermă care eliberează o cantitate uriașă de căldură și temperaturi de peste două mii de grade, fiind utilizată intensiv la sudarea șinelor de cale ferată sau la obținerea unor metale pure.
• amfoter — Despre substanțe, oxizi sau hidroxizi: care prezintă o dualitate chimică, având capacitatea de a se comporta fie ca acid în prezența unei baze tari, fie ca bază în prezența unui acid tare. Acest caracter structural depinde direct de pH-ul mediului de reacție și permite formarea de săruri în ambele contexte biochimice.
• aminare — Proces chimic prin care se introduce o grupă amino în molecula unui compus organic, de obicei prin reacția cu amoniac sau cu alți agenți de aminare. Această reacție structurală este esențială în sinteza industrială a numeroși coloranți, medicamente, mase plastice și în rutele metabolice biochimice de formare a aminoacizilor.
• amonoliză — Reacție chimică de scindare a unei legături dintr-un compus organic sau anorganic sub acțiunea amoniacului, analogă hidrolizei, în urma căreia se introduc grupări amino (-NH2) în structura moleculei rezultate. Acest proces industrial este utilizat pe scară largă pentru sinteza aminelor, amidelor și a altor derivați azotoși din halogenuri de alchil, acizi sau esteri.
• anemotropic — Termen adjectival utilizat adesea ca sinonim academic internațional pentru 'anemotrop', descriind mecanismele, reacțiile sau mișcările tropice declanșate și ghidate de direcția curenților de aer. Se referă la capacitatea funcțională a unor celule sau organe de a detecta stimulul mecanic exercitat de vânt și de a genera o curbură de creștere compensatorie.
• anidridă — Compus chimic organic sau anorganic rezultat prin eliminarea unei molecule de apă dintr-un acid sau, mai rar, dintr-un alcool. În sens structural, anidridele acizilor reacționează rapid cu apa pentru a regenera acidul de proveniență, fiind utilizate pe scară largă în sinteza industrială, la fabricarea materialelor plastice, a medicamentelor, a coloranților și ca agenți de acilare în laboratoarele de cercetare.
• anticataliză — Proces chimic sau biochimic prin care se încetinește ori se oprește complet o reacție chimică prin intermediul unei substanțe numite anticatalizator sau inhibitor. Acest fenomen structural joacă un rol crucial în controlul reacțiilor enzimatice din organismele vii și în procesele industriale unde prevenirea degradării rapide sau a exploziilor moleculare este esențială pentru siguranța tehnologică.
• antoxantină — Pigment vegetal hidrosolubil din clasa flavonoidelor, de culoare albă, gălbuie sau crem, prezent în vacuolele celulare ale multor plante, flori și fructe (cum ar fi conopida, ceapa sau petalele albe). Acest compus organic structural își modifică nuanța spectrală în funcție de aciditatea mediului, devenind galben intens în prezența substanțelor alcaline, și joacă un rol esențial în protecția țesuturilor vegetale împotriva radiațiilor ultraviolete și în procesele de oxidare celulară.
• ardere — Acțiunea de a arde și rezultatul ei; reacție chimică exotermă de oxidare rapidă a unei substanțe combustibile în prezența unui comburant, însoțită structural de degajare de căldură, fum și emisie de lumină sub formă de flacără. În fiziologie și biochimie, reprezintă procesul metabolic de oxidare celulară a nutrienților pentru producerea de energie vitală.