#sportiv

• acvaplanist — Sportiv sau practicant de sporturi nautice care glisează pe suprafața apei stând în picioare pe un acvaplan tras de o ambarcațiune rapidă. Acest atlet își menține echilibrul prin coordonarea mișcărilor corpului și controlul tensiunii cablului de tractare, înfruntând forțele hidrodinamice și valurile create de șalupă în timpul deplasării.
• acvaplanistă — Forma de feminin a termenului acvaplanist; femeie sportivă sau practicantă a sporturilor nautice de agrement care glisează cu viteză pe apă, menținându-și echilibrul în picioare pe un acvaplan tractat. Această atletă combină forța fizică cu eleganța mișcărilor pentru a controla traiectoria plăcii sub acțiunea directă a curenților hidrodinamici.
• aeroclub — Asociație sportivă, club sau organizație aeronautică ce are ca scop promovarea, practicarea și dezvoltarea activităților de zbor recreativ, pilotaj, parașutism, planorism sau aeromodelism. De asemenea, termenul desemnează și baza materială a unei astfel de asociații, incluzând aerodromul, hangarele, avioanele și facilitățile de antrenament.
• alpiniadă — Competiție sportivă de masă, campionat, festival sau întrunire peisagistică și organizată de alpinism, ce reunește alpiniști și echipe de salvamontiști pentru a parcurge trasee de escaladă escaladare, a stabili recorduri de viteză pe stâncă sau a efectua exerciții de salvare montană. Acest tip structural de eveniment sportiv, foarte popular în a doua jumătate a secolului XX, avea scopul de a promova sporturile alpine și de a testa anduranța tehnică a participanților.
• anabolizant — Care are proprietatea de a stimula anabolismul, favorizând sinteza proteinelor și creșterea țesuturilor, în special a masei musculare. Ca substantiv neutru, desemnează un medicament steroidic sau un compus de sinteză chimică utilizat în terapia medicală pentru combaterea atrofiei musculare ori a stărilor de denutriție gravă și, în mod abuziv, în culturism sau sport ca agent de dopaj.
• antijoc — Strategie tactică, comportament sportiv sau mod de acțiune prin care o echipă ori un concurent urmărește în mod intenționat să distrugă, să fragmenteze sau să blocheze construcția jocului adversarului, fără a încerca să creeze faze proprii de atac. În sens structural, se manifestă prin trageri de timp repetate, faulturi tactice frecvente și menținerea unei defensive ultra-aglomerate.
• antisportiv — Care contravine normelor etice ale sportului, principiilor de fair-play, respectului reciproc și disciplinei competiționale; comportament incorect, brutal sau lipsit de loialitate manifestat de un atlet, antrenor sau suporter. În sens larg, termenul se aplică oricărei acțiuni dintr-un domeniu concurențial care urmărește obținerea unui avantaj prin mijloace necinstite sau ostile.
• antrena — A supune o persoană sau un animal unui program sistematic de exerciții fizice și psihice pentru a obține performanțe sportive ori profesionale ridicate; a pregăti metodic. De asemenea, înseamnă a atrage, a stimula sau a implica activ pe cineva într-o acțiune, discuție ori mișcare colectivă, sau, în sens fizic ori figurat, a trage după sine ori a provoca o consecință inevitabilă.
• antrenat — Care a fost supus unui proces de antrenare; persoană, animal sau sistem optimizat metodic pentru a îndeplini sarcini fizice ori intelectuale cu un grad înalt de eficiență. În sens comportamental, descrie un individ experimentat, aflat într-o formă biologică excelentă, iar în sens figurat indică un element atras, implicat activ sau purtat inevitabil de cursul unor evenimente externe.
• antrenator — Persoană specializată în pregătirea teoretică, practică, tactică și psihologică a unui sportiv sau a unei echipe în vederea obținerii unor performanțe ridicate în competiții. În sens extins, termenul desemnează un mentor sau un instructor profesionist care ghidează un grup de indivizi în dezvoltarea unor abilități specifice, tehnice ori comportamentale.
• antrenor — Variantă fonetică și lexicală larg utilizată și acceptată pentru termenul 'antrenator'; persoană calificată care conduce și coordonează pregătirea fizică, tehnică și tactică a unui sportiv sau a unei echipe. În limbajul curent, definește specialistul care elaborează strategiile de joc, monitorizează performanțele biologice ale atleților și asigură suportul psihologic necesar obținerii succesului competițional.
• antrenorat — Profesia, funcția sau activitatea desfășurată de un antrenor ori antrenator; perioada de timp în care o persoană activează în conducerea tehnică a unei echipe sau a unui sportiv. De asemenea, termenul desemnează ansamblul metodelor, strategiilor și principiilor pedagogice aplicate în procesul de ghidare și optimizare a performanțelor umane în ariile atletice.
• antropometrie — Metodă științifică și ramură a antropologiei fizice care se ocupă cu măsurarea sistematică a dimensiunilor, proporțiilor, greutății și compoziției corporale a organismului uman. Datele obținute prin antropometrie sunt utilizate pentru a studia variabilitatea biologică a populațiilor, a monitoriza starea de nutriție, a optimiza performanțele atleților și a proiecta mobilier ori echipamente ergonomice.
• apărătoare — Obiect, piesă, dispozitiv sau accesoriu conceput special pentru a proteja o persoană, un mecanism ori o suprafață împotriva loviturilor, murdăriei, accidentelor sau uzurii. În sport, definește elementul rigid sau semirigid purtat de atleți pentru a-și proteja tibia ori alte articulații, iar în mecanică reprezintă carcasa care împiedică proiectarea fragmentelor sau contactul accidental cu piesele în mișcare.
• arbaletă — Armă albă defensivă și ofensivă apărută în Antichitate și dezvoltată intens în Evul Mediu, compusă dintr-un arc puternic (de oțel, lemn sau corn) montat transversal pe un pat de lemn asemănător cu cel al unei puști; este prevăzută cu un dispozitiv de întindere a corzii și cu un mecanism de declanșare pentru lansarea proiectilelor (săgeți scurte, buloane sau bile). În epoca modernă, este utilizată ca echipament sportiv de precizie sau în cadrul unor unități militare speciale pentru operațiuni silențioase.
• arenă — Spațiu central circular sau oval, acoperit cu nisip, situat în mijlocul unui amfiteatru antic, destinat luptelor de gladiatori, curselor de care sau spectacolelor publice. În sens modern, reprezintă o construcție arhitecturală de mari dimensiuni, adesea acoperită, dotată cu tribune etajate pentru spectatori, utilizată structural pentru competiții sportive, concerte de amploare sau manifestări publice. În sens figurat, denumește un domeniu de activitate intensă unde se desfășoară dispute ideologice sau confruntări majore.
• aruncător — Substantiv sau adjectiv care desemnează o persoană specializată sau un dispozitiv tehnic proiectat pentru a lansa, propulsa ori azvârli un obiect, un proiectil sau o substanță în spațiu. În domeniul sportiv, indică atletul care concurează în probele de aruncare (suliță, disc, ciocan, greutate) ori jucătorul care repune mingea în joc, iar în terminologia militară sau industrială, se referă la instalații mecanice ori arme destinate proiectării la distanță a încărcăturilor.
• asist — Paspă sau trimitere decisivă a mingii către un coechipier, realizată într-o manieră structurală optimă ce îi permite acestuia să înscrie imediat un punct, un gol sau un coș; pasă de gol. Termenul este un neologism preluat din terminologia sportivă internațională și este utilizat intensiv în statistici pentru a evalua spiritul de echipă și viziunea tactică a unui jucător.
• atacantă — Forma de feminin singular a substantivului și adjectivului 'atacant'; sportivă care evoluează în linia ofensivă a unei echipe cu scopul principal de a înscrie. Ca adjectiv, descrie o entitate feminină, o atitudine sau o tactică orientată spre atac, ofensivă și inițiativă dinamică.
• aut — Termen tehnic utilizat în jocurile sportive (precum fotbal, tenis, baschet, handbal) care indică poziția unei mingi aflate în afara spațiului regulamentar de joc delimitat de linii; de asemenea, desemnează faza sau situația în care mingea părăsește terenul, determinând oprirea temporară a meciului și penalizarea sau repunerea ei de către echipa adversă.