#stapanire de sine

• abține — A se opri voluntar de la săvârșirea unei acțiuni, de la exprimarea unei opinii, de la satisfacerea unei pofte sau a unui impuls fizic; a manifesta stăpânire de sine. În contextul adunărilor deliberative, comisiilor sau votului parlamentar, reprezintă alegerea conștientă de a nu vota nici „pentru”, nici „contra”, optând pentru o poziție de neutralitate formală.
• abținea — Formă de timp imperfect, persoana a III-a singular a verbului reflexiv „a se abține”, utilizată în narațiuni sau analize retrospective pentru a descrie o acțiune continuă, repetată sau în desfășurare în trecut, prin care un subiect își stăpânea un impuls, o dorință, o reacție emoțională sau refuza temporar participarea la o decizie.
• autocontrol — Capacitatea conștientă a unui individ de a-și monitoriza, domina și dirija propriile impulsuri, emoții, comportamente sau reacții instinctive în fața unor stimuli externi ori interni. Acest mecanism psihologic esențial asigură adaptarea socială echilibrată, menținerea stabilității emoționale și luarea deciziilor raționale în situații de criză sau stres intens.
• autocontrolare — Acțiunea de a se autocontrola și rezultatul ei; procesul dinamic și voluntar prin care o persoană își monitorizează, își reglează și își strunește activ reacțiile instinctive, manifestările emoționale sau deciziile comportamentale. Acest act structural de disciplină interioară previne abaterile de la normele sociale și sprijină atingerea unor scopuri personale programate pe termen lung.
• autodomina — A-și exercita un control deplin și conștient asupra propriilor impulsuri, emoții, dorințe sau reacții instinctive; a se stăpâni sau a se guverna prin forța voinței, împiedicând manifestările exterioare violente ori haotice în momente de criză.
• autodominare — Acțiunea de a se autodomina și rezultatul ei; procesul conștient și voluntar de exercitare a controlului asupra propriului comportament, stări afective și gânduri, reprezentând fundamentul stoicismului și al autocontrolului emoțional.
• autodominat — Care este stăpânit sau controlat prin propria voință; persoană sau caracter care a reușit să își subordoneze impulsurile emoționale, dorințele și pornirile instinctive unei rațiuni riguroase sau unui set stabil de principii morale.