#vascular

• arterită — Afecțiune inflamatorie acută sau cronică a pereților arterelor, determinată structural de procese autoimune, infecții sau factori toxici, manifestată clinic prin îngustarea lumenului vascular și reducerea aportului de sânge către organe. Cele mai cunoscute forme includ arterita cu celule gigante (arterita temporală) și arterita Takayasu, ambele necesitând un diagnostic prompt pentru a preveni complicațiile ischemice severe cum ar fi orbirea sau accidentele vasculare.
• arteritic — Care aparține arteritei sau este caracteristic acesteia; pacient care suferă de o inflamație patologică a pereților arteriali, indusă de procese autoimune, infecțioase sau imuno-alergice. În sens clinic, descrie leziunile structurale, modificările histopatologice de la nivelul tunicilor vasculare și manifestările secundare ce afectează fluxul sangvin regional.
• arteritică — Formă de feminin singular a adjectivului 'arteritic'; care prezintă o natură inflamatorie arterială sau este asociată cu manifestările clinice ale unei arterite. Se folosește frecvent pentru a descrie afecțiuni vasculare sau complicații organice severe (neuropatie optică arteritică, leziune arteritică).
• asfigmie — Simptom clinic constând în absența totală sau temporară a pulsațiilor arteriale, resimțită la palparea arterelor periferice. Acest fenomen structural-circulator apare de obicei din cauza unei obstrucții vasculare severe, a unei embolii, a unei stenoze avansate sau în stările severe de șoc și stop cardio-respirator, indicând o prăbușire a presiunii sanguine sau o întrerupere locală a fluxului arterial.
• asomatognozie — Tulburare neurologică structurală și de schemă corporală ce constă în incapacitatea unui pacient de a recunoaște, a identifica sau a percepe o parte a propriului corp ori întregul corp ca aparținându-i; acest fenomen clinic este cauzat de regulă de leziuni focale localizate în lobul parietal drept al emisferei cerebrale non-dominante și se manifestă adesea în cadrul sindromului de neglijare spațială unilaterală.
• asteroxilon — Gen de plante fosile primitive (Asteroxylon) din clasa Lycopodiopsida, caracteristice Devonianului timpuriu, descoperite în faimoasele depozite de silex de la Rhynie (Scoția); erau plante terestre străvechi, acapulcente sau cu tulpini ramificate dicotomic, acoperite cu prelungiri foliare solzoase (enații) și având un cilindru central stelat (actinostel) vizibil în secțiune transversală.
• astroblastom — Tumoră cerebrală neuroepitelială rară, de tip glial, caracterizată prin proliferarea anormală a astroblastelor (celule embrionare precursoare ale astrocitelor). Acest tip de neoplasm se dezvoltă cu precădere în emisferele cerebrale ale copiilor și tinerilor, prezentând la examenul histologic o dispunere caracteristică a celulelor tumorale sub formă de rozete sau pseudorozete perivasculare, cu prelungiri citoplasmatice ancorate de peretele vaselor de sânge.
• atactostel — Tip de cilindru central sau structură anatomică a tulpinii, caracteristic plantelor monocotiledonate, în care fasciculele libero-lemnoase sunt dispuse neregulat, împrăștiate în întreaga masă a țesutului fundamental, fără o ordine concentrică strictă. Ca adjectiv, descrie o tulpină sau un sistem vascular vegetal care prezintă această configurație anatomică asimetrică și dispersată.
• ateroscleroză — Afecțiune cardiovasculară cronică și evolutivă, caracterizată prin depunerea de substanțe lipidice (colesterol) și săruri de calciu în tunica internă a arterelor mari și mijlocii, asociată cu proliferarea țesutului conjunctiv și rigidizarea peretelui vascular. Acest proces duce treptat la reducerea lumenului arterial, scăderea aportului de sânge către organe și reprezintă principala cauză de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
• atriocomisuropexie — Intervenție chirurgicală complexă și rară care constă în fixarea operatorie a comisurii valvulare cardiace la peretele atriului, utilizată pentru corectarea structurală a unor malformații congenitale sau a insuficiențelor valvulare severe. Acest procedeu tehnic de reconstrucție are scopul de a restabili dinamica normală a fluxului sangvin și de a preveni regurgitarea intracardiacă parazitară.
• atrioseptopexie — Intervenție chirurgicală de corecție care constă în fixarea operatorie sau ancorarea septului interatrial pentru a corecta un defect structural congenital, o deplasare anatomică ori o instabilitate septală. Acest procedeu chirurgical restabilește integritatea structurală a peretelui despărțitor dintre cele două atrii, prevenind amestecul anormal al sângelui arterial cu cel venos.
• atriotomie — Incizie chirurgicală practicată la nivelul peretelui muscular al unui atriu cardiac, realizată cu scopul de a permite accesul direct în interiorul camerelor superioare ale inimii pentru tratarea unor afecțiuni valvulare, septale ori extragerea unor trombi. Această secțiune structurală de mare precizie necesită, în majoritatea cazurilor, utilizarea aparatului de circulație extracorporală.
• AVC — Acronim pentru Accident Vascular Cerebral, o afecțiune medicală acută și extrem de gravă care apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt sau redus brusc (AVC ischemic) ori când un vas de sânge cerebral se rupe, provocând o sângerare (AVC hemoragic). Această privare de oxigen și nutrienți duce la moartea rapidă a celulelor nervoase din zona afectată, manifestându-se prin pareze, tulburări de vorbire, pierderea echilibrului și necesitând asistență medicală de urgență.
• azigosperm — Zigospor format în mod atipic, prin partenogeneză, dintr-un singur gametangiu, fără a avea loc fuziunea prealabilă a două celule reproducătoare sexuale distincte; organism sau structură vegetală caracterizată prin producerea unor astfel de spori nepereche.