arpegia
Definiție
A executa notele unui acord muzical în mod succesiv și distinct, într-o ordine ascendentă sau descendentă, în loc de a le emite simultan. Acțiunea este utilizată frecvent de pianiști, chitariști și harpiști pentru a crea texturi melodice fluide, a fragmenta armonia statică sau a adăuga un efect dinamic și dramatic pieselor muzicale interpretate.
Echivalente bilingve
- A arpegia
- A descompune acorduri
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Verb de conjugarea I, tranzitiv și intransitiv. Prezent: eu arpegiez, el/ea arpegiază. Participiu: arpegiat. |
| Formare | Derivat pe teren românesc din substantivul neologistic 'arpegiu' prin intermediul sufixării verbale specifice clasei I. |
| Ortografie / Pronunție | [ar-pe-gi-a] (pronunțat cu hiat în structura sufixului de infinitiv) |
| Sursă | Dicționarul de Verbe al Limbii Române |
Exemple de utilizare în context
RO: Profesorul i-a cerut elevului să arpegieze fiecare acord de pe ultima pagină pentru a obține o fluiditate mai bună.
EN: The teacher asked the student to arpeggiate every chord on the last page to achieve better fluidity.
RO: În loc să sune bloc, compozitorul a preferat ca instrumentistul să arpegieze introducerea acestei piese.
EN: Instead of sounding as a block, the composer preferred the instrumentalist to arpeggiate the introduction of this piece.
RO: Degetele chitaristului începuseră să arpegieze rapid o suită de armonii melancolice în lumina reflectoarelor.
EN: The guitarist's fingers had begun to rapidly arpeggiate a suite of melancholic harmonies under the spotlights.
Expresii și sintagme corelate
A arpegia un acord / To arpeggiate a chord
RO: Acțiunea specifică de a rupe și a emite pe rând sunetele ce compun o structură armonică.
EN: The specific action of breaking and emitting one by one the sounds that compose a harmonic structure.
A arpegia la prima vedere / To arpeggiate at first sight / sight-reading arpeggiation
RO: Abilitatea avansată de a descompune acordurile direct în timpul citirii rapide a unei partituri necunoscute.
EN: The advanced ability to break down chords directly during the rapid sight-reading of an unfamiliar score.
Tendința de a arpegia / Tendency to arpeggiate / over-arpeggiation
RO: O deprindere stilistică, uneori excesivă, prin care un interpret descompune chiar și acordurile scrise pentru a fi cântate simultan.
EN: A stylistic habit, sometimes excessive, where a performer breaks down even chords written to be played simultaneously.
Cuvinte cheie
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.