#evalua

• apriat — Termen juridic sau administrativ istoric, utilizat în vechile manuscrise și pravile pentru a descrie un bun, un teren sau o proprietate care a fost evaluată, prețuită ori scoasă la vânzare publică în urma unei expertize financiare. În sens structural, definește starea unui activ al cărui preț oficial de inventar a fost fixat de autorități.
• aprobație — Variantă grafică etimologică sau livrescă rar întâlnită pentru substantivul 'aprobare'; actul oficial, acordul sau consimțământul emis de o autoritate ori comisie prin care se validează un proiect, o cerere sau o decizie administrativă. Acest concept structural este utilizat cu precădere în textele administrative mai vechi sau în traducerile literare riguroase.
• aproxima — A determina, a evalua sau a calcula o valoare numerică, o cantitate, o mărime ori o stare în mod orientativ, aproximativ sau estimativ, fără a pretinde sau a atinge o precizie absolută; a aduce o cifră sau o ipoteză foarte aproape de valoarea reală ori de adevăr pe baza unor repere logice, matematice ori statistice.
• arzoval — Termen administrativ sau comercial arhaic, utilizat istoric în perioada influenței otomane și fanariote în Principatele Române, desemnând un document oficial, o adeverință sau un act de evaluare financiară și inventariere a unor bunuri ori mărfuri. În structura organizatorică a cancelariilor vechi, acest înscris servea la certificarea valorii unor proprietăți sau la stabilirea obligațiilor fiscale, fiind redactat de funcționari specializați în conformitate cu normele juridice ale epocii.
• auto-evaluare — Acțiunea de a-și estima sau aprecia propriile cunoștințe, performanțe, calități ori defecte; analiză critică realizată de o persoană sau o instituție asupra propriei activități. Deși varianta legată 'autoevaluare' este cunoscută, forma scrisă cu cratimă 'auto-evaluare' apare masiv în chestionarele oficiale de resurse umane, platformele școlare digitale și ghidurile de carieră din România, fiind tratată ca o formă distinctă neregistrată pe dexonline.
• autoaprecia — A-și evalua, a-și măsura sau a-și stabili singur, în mod conștient și critic, propria valoare, competențele, calitățile, defectele ori performanțele realizate într-un anumit domeniu; a emite o judecată de valoare asupra propriei persoane sau activități, proces corelat direct cu stima de sine și capacitatea de introspecție.
• autoapreciat — Care a fost evaluat sau judecat de către propria persoană; se spune despre un statut, un nivel de competență sau o trăsătură stabilită prin autoevaluare; individ care s-a analizat și și-a determinat singur valoarea ori nivelul de performanță.
• autoapreciere — Acțiunea de a se autoaprecia sau rezultatul ei; proces psihologic și cognitiv prin care un individ își evaluează propriile calități, competențe, defecte sau comportamente; imagine de sine fundamentată critic. În sens larg, determină nivelul stimei de sine și influențează direct gradul de încredere în propriile forțe și capacitatea de integrare socială.
• autocaracterizare — Acțiunea de a se autocaracteriza și rezultatul ei; descriere, analiză sau portretizare făcută propriei persoane. În pedagogia modernă și managementul resurselor umane, reprezintă un instrument valoros de evaluare și dezvoltare personală, prin care un individ își auto-evaluează performanțele, competențele și trăsăturile de temperament pentru a-și conștientiza potențialul și ariile de îmbunătățire.
• autodiagnosticare — Acțiunea de a se autodiagnostica și rezultatul ei; procesul prin care o persoană identifică singură o afecțiune fizică sau psihică pe baza autoanalizei, ori funcția automatizată a unui sistem tehnic de a-și detecta propriile anomalii și defecțiuni structurale.
• autoevalua — A-și analiza și a-și aprecia singur, în mod obiectiv și critic, propriile cunoștințe, competențe, acțiuni, performanțe profesionale sau stări emoționale, conform unor standarde, grile ori criterii predefinite.
• autoevaluare — Acțiunea de a se autoevalua și rezultatul ei; apreciere critică, obiectivă și sistematică pe care o persoană sau o instituție o face asupra propriilor competențe, cunoștințe, activități ori performanțe, pe baza unor criterii, grile sau bareme prestabilite.
• autoevaluat — Care s-a evaluat sau s-a apreciat singur; persoană, activitate ori instituție ale cărei competențe sau rezultate au fost analizate și notate prin propriul filtru critic ori prin proceduri interne autonome.
• autoobservare — Acțiunea de a se autoobserva și rezultatul ei; metodă de investigare psihologică și conștientizare structurală ce constă în urmărirea și înregistrarea conștientă, de către un individ, a propriilor procese mintale, stări afective, reacții fiziologice și manifestări comportamentale. În terapia cognitiv-comportamentală, acest proces este utilizat ca un instrument esențial pentru identificarea tiparelor automate disfuncționale și pentru evaluarea obiectivă a progresului terapeutic.
• autotest — Test, analiză sau evaluare pe care o persoană și-o administrează singură ori pe care un sistem tehnic sau informatic o rulează în mod automat pentru a-și verifica starea, performanța ori conformitatea parametrilor operaționali. În medicină, indică dispozitivele rapide de diagnostic la domiciliu (cum sunt cele pentru glicemie sau infecții virale), iar în IT reprezintă o rutină software autonomă de diagnosticare hardware sau de cod.
• autoverifica — A supune propriile acțiuni, cunoștințe, date sau rezultate unui control sistematic pentru a le testa corectitudinea, validitatea ori conformitatea cu un set de reguli predefinite; a efectua o auto-evaluare independentă fără asistență exterioară.
• autoverificare — Acțiunea de a se autoverifica și rezultatul ei; proces intern, automatizat sau conștient, prin care o entitate (sistem informatic, mașină, persoană) își examinează propriul comportament, datele sau performanțele pentru validare.