#judecata

• acționa — A desfășura o activitate conștientă, a întreprinde o acțiune sau a face ceva cu un anumit scop; a exercita o forță, o influență sau o presiune structurală asupra unui obiect ori fenomen. În sens tehnic sau juridic, înseamnă a pune în mișcare un mecanism electronic ori a deschide o procedură legală (o acțiune în instanță) împotriva cuiva.
• acționat — Care a fost pus în mișcare, declanșat sau coordonat de o forță exterioară, un mecanism ori un motor; de asemenea, în sens juridic, desemnează persoana chemată în instanță în cadrul unui proces. Acest termen polivalent reflectă fie starea unui sistem tehnic activat energetic, fie calitatea unei entități legale împotriva căreia s-a deschis o acțiune civilă sau comercială.
• adjudecatar — Persoană fizică sau juridică căreia i se atribuie în mod oficial un bun, un serviciu sau executarea unei lucrări publice în urma unei proceduri de licitație, adjudecare ori executare silită. În sens structural, reprezintă entitatea declarată câștigătoare a unei competiții comerciale reglementate legal, devenind titulara drepturilor și obligațiilor contractuale stabilite prin oferta declarată ca fiind cea mai avantajoasă.
• adjudecatară — Forma feminină a termenului adjudecatar; persoană fizică sau entitate juridică (privită ca firmă ori societate comercială) căreia i se atribuie oficial un bun sau un contract în urma unei proceduri de selecție ori licitație. Reprezintă partea contractantă declarată câștigătoare, având datoria de a semna acordul final și de a depune garanția de bună execuție.
• Allport — Nume de familie de origine engleză, faimos la nivel mondial în științele sociale în special prin Gordon Allport (1897–1967), unul dintre părinții fondatori ai psihologiei personalității. El a pus bazele teoriei trăsăturilor de personalitate și a studiat intens natura prejudecăților și a zvonurilor. De asemenea, fratele său, Floyd Henry Allport, este considerat un pionier important în dezvoltarea psihologiei sociale experimentale.
• alofilie — O atitudine psihologică pozitivă, de simpatie, admirație sau preferință deschisă față de un grup de oameni exterior propriei comunități (exogrup), caracterizat prin trăsături culturale, etnice, religioase sau sociale diferite. Acest concept reprezintă opusul direct al xenofobiei și al prejudecății, manifestându-se prin dorința activă de interacțiune, cooperare și valorizare a diversității umane.
• amânare — Acțiunea de a amâna și rezultatul ei; decalare, temporizare sau prorogare a desfășurării unui eveniment, a unei obligații, a unei plăți sau a unei ședințe de judecată pentru o dată ulterioară. În context juridic esențial, reprezintă un act procedural oficial prin care o instanță sau un consiliu de administrație suspendă o dezbatere în curs, reprogramând-o pentru a permite administrarea de noi probe sau studierea detaliată a dosarului.
• antițigănist — Care aparține antițigănismului, privitor la prejudecățile și discriminarea împotriva etniei rome ori care propagă manifestări rasiste la adresa acesteia; persoană care manifestă o atitudine ostilă, xenofobă și discriminatorie față de romi, adoptând sau promovând stereotipuri negative și discursuri de ură.
• antițigănistă — Forma de feminin pentru adjectivul sau substantivul antițigănist; care se referă la ansamblul de manifestări, legi arhaice, mentalități sau acțiuni bazate pe intoleranță etnică (ex: propagandă antițigănistă, mentalitate antițigănistă) ori femeie care discriminează persoanele de origine romă.
• apodictic — Care are un caracter de necesitate absolută, fiind evident prin sine însuși și complet incontestabil; care exclude orice posibilitate de dubiu sau contradicție. În logica aristotelică și kantiană, termenul descrie o propoziție sau o judecată ce exprimă un adevăr universal demonstrabil, spre deosebire de judecățile problematice ori asertorice.
• areopag — Consiliu suprem de judecată din Atena antică, compus inițial din foste înalte personalități (arhonți), care se întrunia pe colina închinată zeului Ares pentru a delibera asupra crimelor de stat și a chestiunilor constituționale. În sens figurat modern, termenul desemnează o adunare de persoane cu o autoritate morală, științifică sau juridică incontestabilă, investite structural cu puterea de a emite decizii definitive.
• arestăluit — Formă regională rarisimă, contaminată sau alterată fonetic a adjectivului/participiului 'arestat'; care a fost pus sub arest, reținut de autorități or privat de libertate în baza unei decizii locale. Înțelesul structural provine din aplicarea unui sufix hibrid verbal în graiurile vechi, fiind întâlnit ocazional în documentele rurale sau însemnările de judecată din secolele trecute.
• arește — Formă regională, arhaică sau de tranziție fonetică utilizată în anumite graiuri rurale pentru persoana a III-a singular și plural a modului conjunctiv prezent al verbului 'a aresta' (să arește în loc de să aresteze); exprimă dorința, ordinul, posibilitatea sau necesitatea ca autoritățile, potera ori străjerii să priveze de libertate un suspect în mod legal. În sens structural-juridic istoric, forma apare în vechile zapise și condici de judecată pentru a ordona reținerea imediată a unui împricinat.
• asertoric — Care afirmă sau neagă ceva ca pe un fapt real, cert și axiomatic; referitor la o judecată de valoare sau o propoziție care constată pur și simplu o stare de fapt existentă, fără a o prezenta ca fiind necesară sau pur axiomatică (spre deosebire de apodictic sau problematic). În sens structural, descrie modalitatea logică prin care adevărul unui enunț este legat strict de realitatea empirică observabilă.
• asesoare — Femeie care deține funcția de asesor; persoană de sex feminin desemnată să facă parte dintr-un complet de judecată sau dintr-un organ de conducere colegial, având rolul de a asista judecătorul principal ori magistratul în examinarea probelor și în deliberări. În sistemele juridice istorice sau în anumite tribunale specializate (precum cele de dreptul muncii), aceasta deține un vot consultativ sau deliberativ egal, asigurând participarea societății civile la actul de justiție.
• asesor — Membru al unui complet de judecată sau al unui consiliu administrativ care are sarcina de a asista magistratul principal la soluționarea unei cauze; judecător laic. În trecut sau în dreptul comparat, termenul desemna și un funcționar public superior, un expert fiscal care evalua bunurile ori un consilier atașat pe lângă o curte princiară sau imperială.
• asesorial — Care aparține asesorului sau asesoratului, privitor la asesor ori la funcția acestuia; specific activității de asistență judiciară sau consultanță tehnică într-un tribunal. Se utilizează pentru a descrie prerogativele, deciziile, voturile sau documentele emise de către membrii asistenți ai unui complet de judecată.
• assize — Denumire istorică utilizată în dreptul englez și francez medieval (provenind din sintagma 'the assizes') pentru a desemna curțile de judecată periodice, sesiunile tribunalelor regale sau decretele și edictele emise de suverani pentru a reglementa prețurile, greutățile și măsurile bunurilor de consum (cum ar fi faimosul edict 'Assize of Bread and Ale'). În contextul bazelor de date juridice, termenul funcționează ca un substantiv tehnic ce descrie evoluția instituțională a curților cu jurați în sistemul de Common Law.
• atefobie — Frică morbidă, aversiune obsesivă, irațională și persistentă față de persoanele atee, față de ateism sau față de ideea de absență a divinității. În sens sociologic sau psihologic larg, termenul descrie o formă de intoleranță ideologică sau prejudecată religioasă profundă, în care individul experimentează anxietate, ostilitate sau panică în fața argumentelor seculare, percepând non-religiozitatea ca pe o amenințare directă la adresa ordinii morale.
• Austen — Nume de familie de origine anglo-saxonă, utilizat universal în istoria culturii pentru a o desemna pe Jane Austen (1775–1817), una dintre cele mai celebre și influente romanciere din literatura engleză și universală, autoare a capodoperelor „Mândrie și prejudecată” și „Rațiune și simțire”. De asemenea, numele poate face referire la diverse personalități istorice sau localități geografice din spațiul anglofon.