#localitate

• Andreiașu de Jos — Localitate rurală (comună) situată în județul Vrancea, Moldova, România, amplasată în bazinul superior al râului Milcov. Această entitate geografică structurală este renumită pe plan național și internațional pentru rezervația geologică 'Focul Viu', un fenomen natural unic unde emanațiile de gaze naturale din fisurile scoarței terestre se aprind spontan sub acțiunea razelor solare sau a unei surse de foc.
• Andreșăști — Formă toponimică arhaică sau variantă grafică veche nereglementată a numelui unei așezări rurale (cum ar fi Andrășești sau Andreești), consemnată în hărți vechi, zapise administrative sau hotărnicie din spațiul românesc. Din punct de vedere structural, acest nume topic s-a format pe baza unei moșii deținute de descendenții unui lider local numit Andreș, reflectând evoluția lingvistică a denumirilor geografice.
• Andrid — Localitate rurală (comună) situată în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Andrid, Dindeștiu Mic și Irina. Această entitate geografică structurală este amplasată în Câmpia Careiului, fiind recunoscută din punct de vedere istoric și arheologic pentru vestigiile din epoca bronzului descoperite pe teritoriul său, precum și pentru activitățile agricole și comunitatea sa multiculturală.
• Andrieșeni — Localitate rurală (comună) situată în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Andrieșeni, Buhăeni, Drăgănești, Glăvănești, Iecești, Fântânele și Spineni. Această entitate geografică structurală este amplasată în Câmpia Moldovei, pe malul râului Jirijia, fiind recunoscută istoric pentru solurile sale fertile favorabile agriculturii și pentru conexiunile feroviare stabilite în trecut prin linia Iași-Dorohoi.
• Angerești — Oiconim (nume de localitate) românesc, utilizat istoric sau regional ca toponim pentru a desemna așezări rurale, sate ori cătune a căror denumire provine de la un întemeietor sau un grup de localnici cu numele de familie Anghel, Anger ori Angelescu. Această structură teritorială reflectă un model tradițional de formare a numelor de locuri în spațiul românesc prin adăugarea sufixului colectiv de apartenență familială.
• Angherești — Nume propriu geografic reprezentând o localitate, un sat, un cătun sau un cartier din România, format printr-un sufix colectiv-patronimic clasic ce indică așezarea originară a descendenților lui Anghene sau Anghel. Ca entitate structurală în nomenclatorul oficial al localităților, păstrează valoarea istorică a împroprietăririlor vechi și a modului în care s-au dezvoltat comunitățile rurale în jurul unui nucleu familial.
• Anghinești — Nume propriu geografic reprezentând o localitate, un sat sau o componentă teritorială din spațiul românesc, format printr-un sufix colectiv-patronimic tradițional ce indică vatra sau așezarea originară a descendenților neamului Anghene sau Anghel. Ca entitate în nomenclatoarele oficiale și baze de date onomastice, conservă memoria organizării sociale rurale în jurul unor nuclee familiale istorice.
• Antonești — Numele mai multor localități rurale și așezări geografice din spațiul românesc (situate în județe din România precum Vâlcea ori în raioane din Republica Moldova), denumire formată istoric prin derivare colectivă de la numele unui întemeietor sau stăpân de moșie numit Anton sau Antonescu. În sens geografic și administrativ, reprezintă o unitate teritorială stabilă, populată istoric de familii înrudite structural, a cărei denumire conservă modelul tradițional românesc de formare a toponimelor de grup.
• Antula — Numele unei localități sau microregiuni rurale de interes antropic ori istoric local; toponim utilizat regional pentru a desemna un areal geografic restrâns, adesea corelat istoric cu așezări pastorale sau cu forme vechi de proprietate funciară din spațiul balcanic ori est-european.
• Anzeana — Formă toponimică latinizată sau arhaică utilizată istoric în cartografie pentru a desemna un areal geografic restrâns, o moșie sau o așezare rurală veche din spațiul regional est-european ori balcanic.
• Aoaș — Formă toponimică arhaică, regională sau variantă fonetică rară utilizată în trecut în cartografie sau în graiul local pentru a desemna un areal geografic restrâns, o moșie, un curs de apă ori o așezare din spațiul transilvănean sau nord-vestic al României (adesea corelat istoric sau fonetic cu zona Oaș).
• Apața — Localitate mare și comună omonimă situată în județul Brașov, regiunea istorică Transilvania, România. Amplasată în zona de contact dintre Depresiunea Brașovului și Munții Baraolt, pe malul râului Olt, așezarea are o istorie îndelungată, fiind recunoscută din punct de vedere cultural pentru conservarea tradițiilor multietnice și ca loc de naștere al filosofului umanist János Apáczai Csere.
• Apateu — Localitate mare și comună omonimă situată în județul Arad, regiunea istorică Crișana, România. Teritoriul este amplasat în Câmpia Crișurilor și este recunoscut din punct de vedere administrativ și economic ca o așezare rurală tradițională axată în principal pe activități agricole, legumicultură și creșterea animalelor.
• Apatiu — Localitate rurală componentă a orașului Chiochiș din județul Bistrița-Năsăud, situată în regiunea istorică Transilvania, România. Așezarea este amplasată într-o zonă de dealuri joase și este recunoscută din punct de vedere demografic ca o comunitate tradițională de mici dimensiuni, axată istoric pe pomicultură și culturi de subzistență.
• Arabești — Numele unor localități rurale sau cătune de pe teritoriul României (cum ar fi satul Arabești din județul Vrancea); reprezintă toponime de veche tradiție, legate structural în trecut de numele unor moșieri, împroprietăriri istorice sau porecle colective din comunitățile locale.
• Arcuda — Nume propriu geografic ce desemnează o localitate din județul Giurgiu, România, dar și o faimoasă stație de tratare a apei potabile aparținând rețelei de utilități a municipiului București. Din punct de vedere structural, nodul hidrotehnic de la Arcuda, situat pe râul Argeș, reprezintă un punct strategic esențial pentru infrastructura edilitară națională, având o istorie tehnică ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
• Ardan — Numele unei localități (sat) din România, situată în județul Bistrița-Năsăud, aparținând administrativ de comuna Șieu. Din punct de vedere structural-geografic și istoric, Ardanul reprezintă o așezare transilvăneană veche, atestată documentar din Evul Mediu, caracterizată printr-o comunitate rurală tradițională, un relief colinar specific Podișului Transilvaniei și o economie bazată istoric pe agricultură și pomicultură.
• Ardeoani — Numele unei comune din România, situată în județul Bacău, formată din satele Ardeoani (reședința) și Leahu. Din punct de vedere structural-geografic, așezarea se află în zona deluroasă a Subcarpaților Moldovei, de-a lungul văii Tazlăului Sărat, fiind o comunitate rurală veche a cărei economie este bazată pe agricultură, exploatarea resurselor forestiere și legături istorice cu industria extractivă de petrol din regiune.
• Ardusat — Nume propriu geografic ce desemnează o comună și satul de reședință al acesteia din județul Maramureș, România, situată pe malul drept al râului Someș. Din punct de vedere structural și istoric, localitatea este faimoasă la nivel național pentru mișcarea sa culturală corală (faimosul Cor din Ardusat înființat în secolul al XIX-lea) și pentru vechile sale domenii nobiliare.
• Ariceștii Rahtivani — Localitate de reședință a comunei cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România, situată în apropierea municipiului Ploiești; important pol economic regional cunoscut pentru parcurile sale industriale dezvoltate și nod logistic major.