#nasa

• aborigenă — Persoană de sex feminin care face parte din populația autohtonă, băștinașă sau indigenă a unui teritoriu geografic, ale cărei origini istorice documentate preced colonizarea sau stabilirea ulterioară a altor grupuri etnice dominante; (adjectival) formă de feminin pentru tot ce aparține acestor populații primordiale, fiind nativ, originar sau strâns legat prin naștere și tradiție milenară de un anumit habitat ecologic sau spațiu cultural preexistent.
• adenoidită — Proces inflamator acut sau cronic al amigdalei faringiene a lui Luschka (cunoscută popular sub numele de vegetații adenoide sau polipi), situată structural în rinofaringe. Această afecțiune, extrem de frecventă în rândul copiilor de vârstă preșcolară, este de natură infecțioasă și determină obstrucție nazală severă, respirație orală, sforăit nocturn și poate declanșa complicații otice sau respiratorii secundare.
• aerocosmic — Care se referă simultan la spațiul aerian (atmosferic) și la cel cosmic (extraatmosferic); situat în aceste spații sau adaptat să funcționeze în ambele medii. Termenul descrie tehnologii, vehicule, misiuni de cercetare sau industrii conexe care integrează aviația clasică și zborul spațial orbital ori interplanetar.
• aerospațial — Care aparține sau se referă în același timp atmosferei terestre și spațiului cosmic din afara ei, ori proiectării și construcției vehiculelor destinate navigației în ambele medii. Acest termen descrie o ramură industrială și științifică extrem de complexă, ce include structural cercetarea aerodinamică, ingineria rachetelor, zborul sateliților și sistemele de navigație extra-atmosferică.
• Agribiciu — Denumirea a două localități rurale din România: un sat în comuna Budești din județul Bistrița-Năsăud și un sat în comuna Ciucea din județul Cluj. Localitățile sunt așezate în reliefuri colinare specifice Podișului Transilvaniei, păstrând o arhitectură tradițională și fiind atestate documentar încă din secolele medievale ca așezări cu o economie predominant agrară.
• Anasăia — Variantă fonetică regională arhaică a prenumelui feminin Anastasia, întâlnită în trecut în comunitățile rurale din anumite zone ale spațiului românesc. Numele are la bază etimonul grecesc 'anastasis', care semnifică 'înviere' sau 'cea care a înviat', fiind adaptat local în vorbirea populară prin simplificarea grupului consonantic intermediar pentru a facilita pronunția în graiurile arhaice.
• anasâna — Termen regional sau arhaic rar ce desemnează o fâșie lungă de pânză, un ștergar tradițional, o legătură de cap sau un batic utilizat în portul popular din anumite zone etnografice. În sens contextual sau derivat din graiurile locale, cuvântul se poate referi și la o fâșie îngustă de material folosită ca element structural pentru tivirea, întărirea sau legarea marginilor unor obiecte textile gospodărești.
• anasâni — Forma de plural a substantivului regional anasână; fâșii lungi de pânză, ștergare tradiționale, legături de cap sau baticuri utilizate în portul popular din anumite zone etnografice. În contextul meșteșugurilor casnice vechi, termenul definește acele benzi sau bucăți de material textil folosite structural în gospodărie pentru tivirea, întărirea ori decorarea marginilor unor țesături mai mari.
• anasarcă — Sindrom clinic sever caracterizat printr-un edem generalizat și masiv, care constă în acumularea patologică și excesivă de lichid seros în întregul țesut celular subcutanat, însoțită de revărsate lichidiene în marile cavități seroase ale corpului (pleură, pericard, peritoneu). Această stare structurală critică reprezintă o manifestare avansată a unor afecțiuni grave, cum ar fi insuficiența cardiacă decompensată, sindromul nefrotic, ciroza hepatică decompensată sau malnutriția proteică severă.
• anasarhie — Variantă arhaică sau eroare de transcriere istorică pentru cuvântul anarhie, utilizată în unele documente vechi, cronici sau traduceri din secolele trecute. Desemnează starea de dezordine totală, haos social sau absența unei conduceri legiuite ori a unei autorități de stat capabile să aplice legile în vigoare, reflectând instabilitatea politică a unor epoci de tranziție.
• anasin — Formă regională singulară, întâlnită în anumite graiuri din nordul spațiului românesc, pentru substantivul anasână; fâșie lungă de pânză albă, ștergar tradițional de casă, legătură decorativă de cap sau batic purtat de femei în componența portului popular. În contextul meșteșugurilor casnice, piesa servea ca element structural sau funcțional utilizat în gospodărie pentru tivirea, întărirea ori legarea strânsă a marginilor unor țesături mari.
• anazarcă — Edem generalizat grav caracterizat prin acumularea masivă și infiltrarea structurală de lichid seros în țesutul celular subcutanat, precum și în marile cavități seroase ale corpului (pleură, pericard, peritoneu). Această manifestare clinică severă se întâlnește în stadiile avansate ale insuficienței cardiace congestive, ale sindromului nefrotic sau ale cirozei hepatice decompensate, reflectând o perturbare majoră a echilibrului hidroelectrolitic.
• anchilorinie — Malformație congenitală rară sau afecțiune obstructivă dobândită (în urma unor traume severe, arsuri chimice sau intervenții chirurgicale nazale vicioase), caracterizată prin sudarea, aderența patologică sau ocluzia completă a pereților foselor nazale ori a narilor, determinând blocarea respirației nazale.
• Apatiu — Localitate rurală componentă a orașului Chiochiș din județul Bistrița-Năsăud, situată în regiunea istorică Transilvania, România. Așezarea este amplasată într-o zonă de dealuri joase și este recunoscută din punct de vedere demografic ca o comunitate tradițională de mici dimensiuni, axată istoric pe pomicultură și culturi de subzistență.
• Apollo — Una dintre cele mai importante divinități din mitologia greco-romană, zeu al luminii, al soarelui, al poeziei, al muzicii, al artelor și al profeției, fiu al lui Zeus și al Letonei; adesea reprezentat cu o liră sau cu un arc. În istoria modernă a explorării spațiale, numele desemnează legendarul program spațial al NASA (Programul Apollo) care a realizat primele zboruri cu echipaj uman pe Lună între 1969 și 1972.
• Ardan — Numele unei localități (sat) din România, situată în județul Bistrița-Năsăud, aparținând administrativ de comuna Șieu. Din punct de vedere structural-geografic și istoric, Ardanul reprezintă o așezare transilvăneană veche, atestată documentar din Evul Mediu, caracterizată printr-o comunitate rurală tradițională, un relief colinar specific Podișului Transilvaniei și o economie bazată istoric pe agricultură și pomicultură.
• Armstrong — Nume propriu de familie de origine anglo-saxonă, purtat de personalități istorice de prim rang, cel mai notabil fiind Neil Alden Armstrong (1930–2012), astronautul american și inginerul aeronautic care a devenit primul om din istorie ce a pășit pe suprafața Lunii în timpul misiunii Apollo 11 din iulie 1969. În onomastică, numele provine din limba engleză veche și semnifică literal „cel cu brațul puternic”, reflectând trăsături de curaj, vigoare fizică și rezistență în vechile clanuri de la granița anglo-scoțiană.
• astrobiolog — Om de știință sau specialist care se ocupă cu astrobiologia; cercetător axat pe studiul interdisciplinar al originii, evoluției, distribuției și viitorului vieții în univers. Acesta combină cunoștințe de biologie, chimie, geologie și astronomie pentru a investiga biosferele potențiale de pe alte corpuri cerești, limitele supraviețuirii organismelor în condiții extreme și biosemnăturile din spațiul cosmic.
• astrobiologie — Ramură interdisciplinară a științei care studiază originea, evoluția, distribuția și viitorul vieții în univers, atât pe Pământ, cât și în spațiul cosmic. Aceasta îmbină principii din astronomie, biologie, chimie, geologie și fizică planetară pentru a înțelege cum apar mediile habitabile, cum se dezvoltă viața în condiții extreme și cum pot fi detectate biosemnăturile pe alte planete sau sateliți naturali.
• astrobotanică — Subdisciplină științifică interdisciplinară a astrobiologiei și botanicii aplicate care studiază creșterea, dezvoltarea, fiziologia și adaptabilitatea plantelor terestre în condiții specifice spațiului cosmic, precum microgravitația, radiațiile cosmice intense și atmosferele controlate din stațiile orbitale ori habitatele planetare. Acest domeniu fundamentează sistemele regenerative de susținere a vieții pentru misiunile spațiale cu echipaj uman pe termen lung, investigând totodată posibilitatea existenței unei flore indigene pe alte corpuri cerești.