#os

• autunian — Etaj geologic de tranziție situat la baza Permianului inferior (sau la sfârșitul Carboniferului superior), definit prin succesiunile de șisturi bituminoase bogate în floră fosilă (Callipteris conferta) cercetate istoric în bazinul orașului Autun din Franța; ca adjectiv, se referă la formațiunile, rocile sau faunistica specifice acestui interval de timp.
• autunit — Mineral din clasa fosfaților, hidratat de uraniu și calciu, cu formula chimică Ca(UO2)2(PO4)2·10-12H2O, de culoare verde-gălbui stralucitor; este un mineral puternic radioactiv și fluorescent sub radiații ultraviolete, descoperit istoric în regiunea Autun (Franța) și utilizat ca minereu secundar de uraniu.
• auversian — Subdiviziune regională sau etaj geologic de tranziție din Eocenul mijlociu al paleogenului, definit prin depozitele de nisipuri fosilifere cercetate în localitatea Auvers-sur-Oise din bazinul Parisului (Franța); ca adjectiv, desemnează formațiunile sedimentare sau faunistica marină caracteristice acestei epoci.
• auxoblast — Lăstar sau ramură tânăra a unei plante (în special la gimnosperme sau arbori foioși) caracterizată printr-o creștere rapidă, viguroasă și nelimitată în lungime, având internoduri lungi și frunze normal dezvoltate; ramură lungă (spre deosebire de br those vegetale scurte sau microblaste).
• auxocit — Celulă germinală animală sau vegetală aflată în stadiul de creștere și dezvoltare intensă înainte de a intra în procesul de diviziune meiotică; termen general ce include spermatocitele și ovocitele primare în timpul fazei de creștere meiotice.
• auxometru — Instrument sau aparat optic special utilizat pentru determinarea și măsurarea puterii de mărire a unui sistem de lentile, a unui microscop ori a unui telescop; dispozitiv de precizie conceput pentru a măsura diametrul pupilei de ieșire sau raportul dintre dimensiunea imaginii și cea a obiectului real.
• auxospor — Celulă reproductivă specială sau spor de creștere format în urma reproducerii sexuate (sau a procesului de autogamie) la algele unicelulare fitoplanctonice din clasa diatomeelor (Bacillariophyceae); acest spor se mărește considerabil în volum pentru a restabili dimensiunea originală a speciei, compensând micșorarea progresivă a frustulului silicios ce are loc în timpul diviziunilor asexuate succesive.
• avalea — Termen arhaic sau regional utilizat în trecut în graiurile din sudul și estul țării, având înțelesul de 'la vale', 'în jos' ori folosit ca îndemn direcțional pentru a ghida mișcarea coborârii unui vehicul, a unui utilaj ori a animalelor de povară de-a lungul unui drum în pantă.
• avălmășie — Stare de dezordine totală, amestec haotic, devălmășie sau confuzie generalizată în care lucrurile, ideile sau persoanele sunt îngrămădite fără nicio regulă ori logică. În sens figurat, descrie o agitație tumultuoasă, o viziune încâlcită sau o succesiune rapidă și necontrolată de evenimente ori gânduri care copleșesc capacitatea de percepție a unui individ.
• Avalokitesvara — Cel mai venerat și popular bodhisattva din budismul Mahayana și Vajrayana, reprezentând întruchiparea divină a compasiunii supreme și a milei infinite a tuturor Buddha. Tradus literal ca 'Domnul care privește în jos' (asupra suferinței lumii), el renunță la propria iluminare deplină până când toate ființele vor fi salvate. În funcție de cultură, genul său devine ambiguu sau se metamorfozează, fiind venerat ca zeitate masculină (Padmapani) în India sau feminină (Guanyin în China, Kannon în Japonia).
• avam — Formă arhaică și prescurtată pentru avangardă sau avampost; unitate militară de elită trimisă înainte pentru a cerceta terenul, a asigura protecția trupelor principale și a preveni un atac prin surprindere. În documentele medievale, termenul descria prima linie de apărare sau străjiștile așezate la hotarele unei țări pentru a raporta mișcările inamice.
• avampost — Detașament militar sau punct fortificat amplasat la o anumită distanță în fața forțelor principale, având rolul de a supraveghea inamicul, de a colecta informații și de a preveni atacurile prin surprindere. În sens figurat, termenul descrie o poziție avansată, o filială sau o bază de operare dintr-un domeniu cultural, științific, comercial ori ideologic situată într-un teritoriu nou sau ostil.
• avanbec — Partea din amonte a unei pile (picior) de pod, proeminentă și amenajată special cu o formă aerodinamică sau unghiulară (ogivală, triunghiulară), având rolul de a despărți firul apei, de a dirija curentul și de a proteja structura împotriva presiunii, loviturilor ghețurilor ori a corpurilor plutitoare transportate de râu. Reprezintă elementul de siguranță frontal al infrastructurii unui pod în fața fluxului hidrologic.
• avanfosă — Depresiune structurală alungită și adâncă a scoarței terestre, situată la contactul dintre un lanț muntos cutat (în plină orogeneză) și o zonă stabilă de platformă sau scut. Avanfosa funcționează ca un bazin sedimentar major în care se acumulează volume uriașe de sedimente terigene (de tip molasă, gresii, conglomerate, argile) rezultate din erodarea rapidă a reliefului montan învecinat.
• avanpost — Detașament militar sau punct fortificat amplasat la o anumită distanță în fața forțelor principale, având rolul de a supraveghea inamicul, de a colecta informații și de a preveni atacurile prin surprindere. În sens figurat, termenul descrie o poziție avansată, o filială sau o bază de operare dintr-un domeniu cultural, științific, comercial ori ideologic situată într-un teritoriu nou sau ostil.
• avanscenă — Partea din față a scenei unui teatru, situată înaintea cortinei mari, proeminentă spre sala de spectacol și aflată în imediata apropiere a orchestrei sau a publicului; prosceniu. În sens figurat, poziție de maximă vizibilitate, prim-plan sau rol de conducere ocupat de o persoană, o idee ori un eveniment în viața publică, politică, culturală sau socială.
• Avant donc que décrire, apprenez à penser — Aforism celebru extras din opera 'Arta poetică' (1674) a criticului și poetului francez Nicolas Boileau-Despréaux. Acest dicton reprezintă pilonul fundamental al clasicismului literar, afirmând primatul rațiunii, al logicii și al clarității conceptuale asupra actului creator; postulează că un scriitor trebuie să își clarifice ideile și structura logică a gândirii înainte de a încerca să le exprime în scris sau să le transpună într-o formă artistică.
• avant-post — Post militar de santinele sau detașament de trupe trimis înaintea unei poziții defensive ori a unei mari unități pentru a asigura paza, a preveni atacurile prin surprindere și a culege informații despre inamic. În sens figurat, reprezintă un punct avansat, o poziție de pionierat sau o stație izolată care deschide drumul într-un domeniu cultural, științific ori teritorial.
• avant-scenă — Partea din față a scenei unui teatru, situată între cortină și orchestră ori public, unde actorii se află cel mai aproape de spectatori. În sens figurat, desemnează o poziție de prim-plan, de maximă vizibilitate sau de importanță crucială în viața publică, politică, culturală ori în cadrul unui eveniment de amploare.
• avantaj — Poziție favorabilă, folos, profit, câștig sau utilitate pe care o obține ori o deține cineva într-o acțiune, competiție, afacere sau relație socială; superioritate sau avans pe care un context strategic sau o calitate nativă le oferă în raport cu ceilalți. În sport, reprezintă o situație în care jocul nu este oprit de arbitru după o abatere, deoarece echipa faultată păstrează posesia mingii și poate continua atacul.