#comuna

• Ațintiș — Localitate rurală și reședință de comună situată în județul Mureș, regiunea istorică Transilvania, România. Atestată documentar din anul 1357 și amplasată pe Podișul Transilvaniei în apropierea cursului râului Mureș, așezarea se remarcă prin structura sa demografică multiculturală formată istoric din comunități de români, maghiari și romi, precum și prin peisajul natural specific Văii Pârâului Ațintiș.
• Aușeu — Numele unei comune și al satului de reședință omonim din județul Bihor, Crișana, România, situat pe cursul superior al râului Crișul Repede. Localitatea este atestată istoric din Evul Mediu și este recunoscută în prezent atât pentru peisajul său geografic colinar pitoresc de la contactul cu Munții Pădurea Craiului, cât și pentru infrastructura de transport feroviar și rutier care traversează defileul.
• avalma — În devălmășie, laolaltă, fără o delimitare sau separare clară a bunurilor, proprietăților sau responsabilităților; de-a valma. Folosit istoric în contextul comunităților rurale, termenul descrie modul în care membrii unei colectivități stăpâneau pământurile sau pădurile la comun, înainte de realizarea hotărnicilor sau a partajelor individuale.
• Avrămeni — Localitate rurală (comună sau sat) situată în spațiul geografic al României, cel mai notabil exemplu fiind comuna omonimă din județul Botoșani. Toponimul este un plural format pe baza patronimicului Avram cu sufixul colectiv '-eni', indicând din punct de vedere istoric o așezare întemeiată de descendenții sau moștenitorii unui localnic respectat cu acest nume, păstrând structura specifică a satelor de răzeși sau clăcași.
• Axente Sever — Nume propriu compus cu o rezonanță istorică profundă în cultura română, definindu-l inițial pe Ioan Axente Sever (1821-1906), teolog, profesor și revoluționar pașoptist transilvănean, comandant legendar în oastea lui Avram Iancu. În sens geografic și administrativ contemporan, termenul desemnează o comună și localitatea sa de reședință din județul Sibiu, numită astfel în onoarea eroului național născut în această așezare (fostul sat Frâua).
• Baba Ana — Localitate și comună situată în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Baba Ana (reședința), Conduratu și Cireșanu. Situată în zona de câmpie din sud-estul județului, localitatea este recunoscută din punct de vedere economic pentru terenurile sale agricole fertile și, în special, pentru dezvoltarea viticulturii, fiind conectată istoric și structural la faimoasa regiune viticolă Dealu Mare.
• Băbaița — Localitate (comună) situată în județul Teleorman, Muntenia, România, inclusă în rețeaua administrativ-teritorială a regiunii de câmpie. Toponimul, derivat din termenul popular 'babă' cu sufix diminutival, reflectă istoricul așezărilor rurale din Câmpia Română, servind ca unitate economică, socială și culturală specifică sudului țării.
• Băcani — Numele unei comune din România, situată în județul Vaslui, precum și al satului de reședință al acesteia. În sens geografic, localitatea este amplasată în zona Colinelor Tutovei, pe cursul superior al râului Tutova, fiind o așezare rurală tradițională a cărei economie se bazează preponderent pe agricultură, viticultură și creșterea animalelor.
• Băcești — Numele mai multor localități rurale de pe teritoriul României (situate în județe precum Vaslui sau Argeș), format istoric prin pluralizarea numelui unei familii fondatoare sau a unui stăpân de moșie numit Băcescu sau Băcea. Denotă o așezare comunitară stabilă cu vechi rădăcini administrative.
• Băcia — Numele unei comune și al satului de reședință din județul Hunedoara, România, situat pe valea râului Mureș. În sens istoric și lingvistic, toponimul provine direct de la apelativul 'băcie', reflectând o străveche așezare legată administrativ și economic de oierit și stânărie.
• Băcioi — Numele unei comune și al localității de reședință din componența municipiului Chișinău, Republica Moldova. Denumirea are la bază un augmentativ sau un derivat onomastic format de la termenul pastoral 'baci', indicând o așezare istorică legată economic de oierit.
• Baciu — Numele unei importante comune din județul Cluj, Transilvania, România, situată în imediata vecinătate a municipiului Cluj-Napoca. Localitatea este recunoscută din punct de vedere structural pentru siturile sale arheologice, dezvoltarea imobiliară și industrială rapidă din ultimele decenii, precum și pentru proximitatea față de faimoasa pădure Hoia-Baciu, un areal învăluit în legende urbane și fenomene paranormale.
• Bâcleș — Numele unei comune și al satului de reședință din județul Mehedinți, România, situat în zona de contact dintre Podișul Getic și Câmpia Română. În sens istoric și lingvistic, toponimul are o origine veche, fiind legat de așezări rurale atestate documentar încă din secolele trecute și caracterizate printr-o economie agrară tradițională.