#dependenta

• antispaniol — Care manifestă o atitudine de ostilitate, opoziție, aversiune sau rezistență față de Spania, față de poporul spaniol, cultura, instituțiile sau interesele sale imperiale și geopolitice. În context istoric, termenul se referă adesea la mișcările de emancipare din America Latină din secolul al XIX-lea sau la propaganda politico-religioasă (Legenda Neagră) difuzată de puterile rivale în perioada de glorie a Imperiului Spaniol.
• antitabagic — Care combate tabagismul ca dependență medicală; medical sau terapeutic destinat ajutării persoanelor să renunțe la fumat și să depășească sevrajul nicotinic. Spre deosebire de termenul comercial, acesta descrie în mod specific tratamente clinice, patch-uri cu nicotină, gume medicamentoase, scheme de consiliere psihologică sau medicamente destinate vindecării intoxicației cronice cu tutun.
• apărătorii independenței — Sintagmă cu caracter istoric și patriotic care desemnează ostașii, liderii politici, personalitățile culturale sau cetățenii care s-au jertfit ori au luptat activ în Războiul de Independență (1877-1878) sau în alte mișcări de eliberare națională. Acest concept structural reflectă ansamblul forțelor care au garantat suveranitatea statului român în fața imperiilor vecine.
• apartinire — Formă arhaică sau variantă verbală substantivată timpurie a acțiunii de a aparține; procesul istoric sau starea de deținere, dependență ori legătură structurală a unui bun, teritoriu ori individ față de o autoritate feudală sau un proprietar de drept, înainte de fixarea neologismului modern 'apartenență'.
• aprioritate — Însușirea, calitatea sau starea de a fi apriori ori aprioric; independență absolută a unor cadre mentale, concepte sau categorii logice față de orice formă de experiență senzorială ori empirică. În gnoseologia clasică, definește prioritatea logică și structurală a rațiunii pure în organizarea cunoașterii.
• argățire — Acțiunea de a argăți și rezultatul ei; starea sau procesul istoric de intrare sau de rămânere în serviciul unui stăpân ca argat. Desemnează acceptarea unei condiții socio-economice subordonate, caracterizată prin prestarea de munci agricole sau casnice intensive în schimbul adăpostului, hranei sau al unei remunerații modeste, reflectând mecanismele de dependență feudală și rurală din societatea premodernă.
• argățit — Care trăiește sau a trăit în condiția de argat; persoană angajată ca slujitor la stăpân, asimilată muncii de servitute rurală sau casnică. În sens extins, descrie statutul social al unui individ care și-a pierdut independența economică și este constrâns să presteze munci subordonate pentru alții.
• aservire — Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; proces politic, social ori economic prin care o persoană, o comunitate sau o instituție este adusă într-o stare de totală dependență, supunere ori sclavie față de o autoritate externă. Acest fenomen structural implică pierderea autonomiei decizionale și anularea libertăților fundamentale, forțând entitatea subordonată să acționeze exclusiv în interesul puterii dominante.
• atârnare — Acțiunea de a atârna și rezultatul ei; starea unui corp suspendat sau agățat de un suport fix situat deasupra. În sens istoric și sociologic, termenul definește o stare de dependență administrativă, politică sau materială a unui individ, a unei instituții sau a unui stat față de o autoritate superioară; înclinare, blegire sau lăsare în jos a unei structuri flexibile.
• atenanță — O adaptare rară a termenului franțuzesc 'attenance', semnificând o legătură strânsă, o conexiune logică, o dependență juridică, o continuitate teritorială sau o apartenență structurală a unui element secundar față de un corp principal. În context juridic vechi sau administrativ, termenul descria bunurile sau dependințele imobiliare care țineau direct de o proprietate mai mare sau de un domeniu feudal.
• atropism — Stare patologică cronică sau intoxicație sistemică provocată de utilizarea repetată și abuzivă de atropină ori de alte preparate pe bază de mătrăgună; formă de dependență sau toleranță alterată structural a receptorilor colinergici față de efectele acestui alcaloid toxic. Acest fenomen determină modificări funcționale severe la nivelul sistemului nervos vegetativ, manifestate prin tulburări vizuale, cardiace și de comportament.
• Aung San — General și lider naționalist birmanez, considerat părintele independenței Myanmarului modern. A fost un strateg strălucit care a negociat eliberarea țării de sub dominația britanică și ocupația japoneză, fiind asasinat în 1947, cu puțin timp înainte de proclamarea oficială a republicii, rămânând un simbol absolut al unității și demnității naționale.
• aurolac — Denumire comercială pentru un lac metalic dizolvat în solvenți organici volatili, folosit inițial în industrie pentru vopsirea decorativă în nuanțe aurii a suprafețelor metalice sau din lemn. În sens sociologic și argotic, termenul desemnează substanța inhalată ilegal pentru efectele ei psihoactive, neurotoxice și halucinogene, devenind totodată un apelativ peiorativ utilizat pentru a descrie persoanele fără adăpost, în special copiii străzii, dependenți de inhalarea acestor vapori toxici.
• autarhic — Care se bazează pe autarhie, referitor la un sistem economic sau politic închis, în cadrul căruia o comunitate, o regiune ori un stat își asigură independența totală prin consumul exclusiv al bunurilor produse în interiorul propriilor granițe, refuzând ori reducând la minimum schimburile comerciale externe și importurile. În sens filozofic antic, descrie o stare de autosuficiență spirituală și independență morală deplină a individului în raport cu factorii exteriori.
• autarkie — Variantă ortografică de inspirație germanică sau anglo-saxonă pentru termenul 'autarhie'; desemnează starea unui sistem economic complet închis și independent, configurat structural astfel încât să își asigure subzistența exclusiv din resurse proprii, fără a apela la importuri sau asistență din partea piețelor internaționale.
• autoaprovizionare — Acțiunea de a se autoaproviziona sau rezultatul ei; asigurare a resurselor materiale, alimentare ori industriale necesare prin eforturi proprii și din surse interne, independent de o piață externă sau de furnizori auxiliari.
• autoaprovizionat — Care s-a aprovizionat singur sau prin mijloace proprii cu resursele, alimentele ori materiile prime necesare, fără a depinde de rețele de distribuție sau furnizori externi; caracterizat prin autosuficiență logistică sau independență în aprovizionare.
• autocefal — Care se conduce singur; termen utilizat pentru a descrie o Biserică creștină ortodoxă națională care este complet independentă din punct de vedere administrativ și juridic față de o autoritate ierarhică exterioară sau patriarhat străin, păstrând în același timp deplina comuniune dogmatică și liturgică cu celelalte Biserici surori. Ca adjectiv, termenul se aplică ierarhiei care are dreptul canonic de a-și alege propriul întâistătător și de a-și rezolva problemele interne fără nicio ingerință din afară.
• autoconsum — Consumul direct de către un producător (persoană fizică, gospodărie sau companie) al bunurilor, produselor sau energiei pe care le-a generat prin resurse proprii, fără a le introduce pe piața comercială. În contextul modern al tranziției energetice, termenul descrie utilizarea curentului electric produs local de panouri fotovoltaice sau turbine eoliene direct la locul de producție.
• autodetermina — A-și hotărî singur și în mod independent destinul, statutul politic, formă de guvernare ori calea de dezvoltare economică, socială și culturală, fără nicio ingerință, presiune sau dictat din partea unor forțe ori state externe. În psihologie, se referă la acțiunea unui individ de a lua decizii autonome bazate pe propriile valori și motivații interne.