#plural

• artileri — Formă veche sau regională de plural utilizată pentru desemnarea ansamblului pieselor de artilerie sau a unităților de tragere grele din cadrul unei armate. În documentele administrative din secolele trecute, termenul definea gurile de foc repartizate unei divizii sau fortificații înainte de standardizarea modernă a declinărilor lingvistice militare.
• artuți — Forma de plural pentru termenul artut; monede vechi de argint de mică valoare emise și folosite în spațiul germanic și central-european în perioada medievală. Ca adjectiv, descrie mai multe elemente, prețuri sau tranzacții monetare care implică utilizarea ori evaluarea prin intermediul acestor unități divizionare istorice.
• aruncătoare — Forma de plural a substantivului aruncător (dispozitive, arme sau mașinării concepute pentru a propulsa sau expulza proiectile, flăcări, grenade ori alte obiecte la distanță); de asemenea, poate îndeplini rolul de adjectiv feminin plural pentru a descrie entități, forțe, structuri sau substanțe care au proprietatea sau funcția de a arunca, lansa ori împrăștia elemente în spațiu.
• aruncături — Forma de plural a substantivului 'aruncătură'; acte repetate de proiectare sau azvârlire a unor obiecte ori corpuri în spațiu. În sens tehnic sau sportiv, definește o serie de execuții consecutive sau încercări specifice dintr-o competiție, iar în limbaj curent sau literar se referă adesea la priviri intermitente, replici aruncate la întâmplare ori distanțe mici estimate empiric.
• arvele — Formă rară de plural a substantivului 'arvă' (cu sensul de iarbă sau plantă de cultură), dar utilizată adesea ca adaptare românească pentru plantele din familia Arvella sau specii buruienoase de câmp. În sens ecologic agricol, termenul descrie vegetația spontană segetală care concurează structural cu culturile principale de cereale în zonele de câmpie.
• arvune — Formă flexionară a substantivului feminin 'arvună', utilizată structural pentru a exprima pluralul nearticulat (mai multe sume de bani plătite ca avans în tranzacții diferite) sau cazul genitiv-dativ singular nearticulat (aparținând unei garanții financiare). Această variantă morfologică, agreată de normele academice curente alături de varianta 'arvuni', definește totalitatea gajurilor financiare vehiculate în cadrul unor activități comerciale multiple pentru securizarea contractelor.
• arzăminte — Un termen regional sau arhaic rar folosit pentru a desemna resturile arse, cenușa grosieră ori zgura rezultată în urma procesului de ardere completă a combustibililor solizi în cuptoare tradiționale sau vetre; de asemenea, în anumite graiuri, poate descrie simbolic locurile pârjolite, arse de soare ori substanțele folosite în trecut în meșteșuguri pentru a provoca o ardere controlată.
• arzătoare — Forma de plural a substantivului arzător (dispozitive tehnice sau industriale destinate producerii și întreținerii unei flăcări prin arderea controlată a unui combustibil gazos, lichid ori solid); de asemenea, funcționează ca adjectiv feminin plural pentru a descrie entități, senzații, procese sau sentimente care ard, provoacă arsuri, sunt extrem de fierbinți ori se manifestă cu o intensitate deosebită (arzătoare).
• așași — Forma de plural nearticulat a substantivului masculin așaș sau asas, indicând mai mulți străjeri, paznici urbani sau auxiliari ai autorității judecătorești medievale. Structural, acești oameni formau patrulele de noapte care vegheau la prevenirea incendiilor și a jafurilor în mahalale, acționând direct sub ordinele agăi sau ale vornicului.
• ascendente — Forma de plural a termenului ascendentă; se referă la mai multe linii, pante sau evoluții crescătoare. În context juridic și genealogic, substantivul desemnează totalitatea rudelor de pe linie directă dintr-o generație anterioară (mame, bunici, străbunici), recunoscute legal în cadrul dreptului la moștenire sau al stabilirii gradelor de rudenie.
• ascendenți — Persoane din care o alta se coboară în linie dreaptă prin naștere, reprezentând generațiile anterioare ale unei familii (părinți, bunici, străbunici); antecesori. În dreptul civil și succesoral, aceștia sunt clasificați în ascendenți privilegiați (părinții) și ascendenți ordinari (bunici, străbunici), având drepturi specifice stabilite prin lege la masa succesorală a defunctului.
• așchii — Formă de plural a substantivului 'așchie'; fragmente mici, subțiri și ascuțite detașate dintr-un corp solid (lemn, metal, piatră, sticlă) în urma unei acțiuni mecanice de tăiere, spargere, cioplire sau strunjire. În sens tehnic industrial, reprezintă deșeul de producție rezultat din prelucrarea materialelor pe mașini-unelte, clasificat structural în așchii de smulgere, de curgere sau de rupere.
• asclepiades — Denumire atribuită în antichitate medicilor greci considerați descendenți sau discipoli spirituali ai lui Asclepios (zeul medicinei). De asemenea, termenul se poate referi la Asclepiades din Samos, poet liric elenistic faimos pentru dezvoltarea formelor metrice speciale utilizate ulterior pe scară largă în poezia antică romană de către Horațiu.
• ascunsele — Formă de plural utilizată aproape exclusiv în locuțiunea adverbială 'pe ascunsele', care semnifică realizarea unei acțiuni în mod secret, clandestin sau tăinuit, ferit de ochii publicului. De asemenea, reprezintă varianta eliptică nominală pentru popularul joc de copii 'de-a ascunsele', în care participanții încearcă să se ascundă pentru a nu fi găsiți de cel desemnat să îi caute.
• asfaltene — Componente moleculare complexe, grele și înalt aromatice prezente în țiței, bitum și cărbuni, insolubile în alcani inferiori (cum ar fi n-heptanul sau n-pentanul), dar solubile în solvenți aromatici precum toluenul sau benzenul. Acest fenomen structural chimic joacă un rol critic în industria petrolieră, deoarece tendința lor de precipitare poate înfunda conductele și deteriora instalațiile de rafinare.
• asi — Formă de plural a substantivului 'as'; desemnează zeii principali din mitologia nordică (pantheonul germanic), conduși de Odin, care locuiau în tărâmul sacru Asgard. Acești zei structurali erau asociați cu războiul, puterea, cerul și magia, aflându-se adesea în conflict sau alianță cu o altă familie divină numită vani. Într-un context istoric diferit, poate desemna și pluralul cuvântului 'as' utilizat pentru campionii aviației ori cărțile de joc.
• asine — Formă secundară, arhaică sau livrescă de plural pentru substantivul feminin 'asină' (femela asinului, adică măgăriță). Utilizată în vechile texte bisericești, traduceri istorice sau descrieri zoologice premoderne pentru a desemna un grup de măgărițe, reflectând structuri morfologice de influență latină sau slavă veche în evoluția lexicului românesc.
• astmați — Formă veche, populară sau regională pentru pluralul substantivului ori adjectivului 'astmatici'; desemnează un grup de persoane sau indivizi care suferă de astm, manifestând dificultăți respiratorii cronice și crize de sufocare. În textele medicale vechi sau în vorbirea din anumite zone rurale, termenul descrie pacienții afectați de o respirație greoaie, șuierătoare și sacadată.
• asupre — Forma de plural a substantivului arhaic asupră (suprafețe, sarcini adăugate); de asemenea, reprezintă persoana a III-a singular și plural a conjunctivului prezent pentru verbul a asupri (să asuprească / să asupre), utilizată rar în anumite structuri dialectale sau arhaice pentru a exprima acțiunea de dominare sau subjugare.
• atârnăței — Forma de plural a substantivului masculin diminutival 'atârnățel'. În limbajul popular, pastoral sau regional, termenul descrie obiecte de dimensiuni mici care atârnă sau pendulează (cum ar fi franjurile mici, ciucurașii unei traiste sau elemente decorative ale portului popular). De asemenea, în etno-botanică, desemnează inflorescențele lungi și subțiri ale unor plante sau varietăți de ciuperci parazite care cresc suspendate pe scoarța copacilor.