#ales

• Absolon — Personaj literar celebru din opera lui Geoffrey Chaucer ('Povestirile din Canterbury' - Povestea Millerului), caracterizat prin cochetărie excesivă, vanitate ridicolă și o preocupare obsesivă pentru curățenie și aparențe morale. În filozofia moravurilor, etică și critică, numele lui Absolon este utilizat ca un tipar comportamental pentru ipocrizia măruntă, puritanismul de fațadă și prăbușirea comică a pretențiilor de virtute în fața realității vulgare.
• Acacia baileyana — O specie remarcabilă de arbore ornamental de dimensiuni mici spre medii, nativă dintr-o zonă restrânsă din New South Wales, Australia, dar aclimatizată pe scară largă în regiunile mediteraneene și temperate din întreaga lume. Planta este extrem de apreciată în peisagistică datorită frunzișului său persistent, bipinat, cu o nuanță spectaculoasă de verde-albăstrui sau argintiu (glauc), și a înfloririi sale timpurii de la sfârșitul iernii, când coroana devine complet acoperită de ciorchini denși de flori globuloase, pufoase și intens parfumate, de un galben-auriu strălucitor.
• acantacee — Marea familie botanică de plante dicotiledonate (Acanthaceae) din ordinul Lamiales, cuprinzând sute de genuri și mii de specii de ierburi, arbuști și liane, răspândite în special în regiunile tropicale și subtropicale ale globului. Din punct de vedere morfologic, aceste plante se caracterizează prin frunze simple, opuse, inflorescențe de tip spic sau racem prevăzute cu bractee mari, adesea intens colorate, și fructe sub formă de capsulă dehiscentă, remarcabile prin mecanismul lor exploziv de expulzare a semințelor.
• acantodii — Clasă extinctă de pești osoși timpurii (Acanthodii) din era Paleozoică, considerați primele vertebrate cu maxilare mobile din registrul fosil. Organismele se individualizau prin dimensiuni în general modeste, corp fusiform protejat de solzi rombici duri și prin prezența caracteristică a unor spini osoși lungi și rigizi situați la baza înotătoarelor perechi și neperechi. Datorită aspectului lor intermediar, care îmbină caractere anatomice de la rechini și de la peștii osoși moderni, sunt numiți în literatura de specialitate „rechini ghimpoși”.
• acătării — Formă de genitiv-dativ sau plural regională a adjectivului invariabil 'acătare', folosită pentru a descrie un lucru sau o persoană de o calitate superioară, aleasă, deosebită sau demnă de stimă; de soi bun. În graiul arhaic, se întrebuințează pentru a evidenția o apartenență la o categorie respectabilă, un statut social recunoscut sau o valoare intrinsecă remarcabilă în raport cu elementele obișnuite.
• actinomicetale — Denumire românească pentru ordinul taxonomic Actinomycetales, care grupează bacterii gram-pozitive cu un conținut ridicat de guazină și citozină în ADN, caracterizate structural prin capacitatea de a forma filamente ramificate asemănătoare hifelor fungice. Aceste microorganisme joacă un rol ecologic major în descompunerea materiei organice complexe din sol și sunt esențiale în biotehnologie, constituind principala sursă naturală de metaboliți secundari cu rol antibiotic, antifungic și imunosupresor.
• Afanasiev — Nume de familie de origine rusă, devenit celebru la nivel mondial datorită lui Aleksandr Afanasiev (1826–1871), cel mai mare folclorist rus, considerat echivalentul slav al Fraților Grimm. Acesta a compilat și publicat o colecție monumentală de peste 600 de basme, legende și povești populare rusești, salvând de la uitare capodopere ale tradiției orale europene și punând bazele studiilor etnografice moderne în spațiul slav.
• agaricifer — Care poartă, produce sau adăpostește ciuperci din genul Agaricus ori din ordinul Agaricales; bogat în macromycete lamelare. În sens structural și ecologic, termenul descrie un habitat forestier, un substrat organic sau un strat de humus care favorizează dezvoltarea abundentă și fructificarea ciupercilor cu pălărie și lamele, jucând un rol cheie în reciclarea nutrienților din sol.
• agăruit — Care a fost ales, selectat, sortat sau separat pe baza unor criterii specifice precum calitatea, mărimea sau destinația; rânduit, potrivit sau aranjat în mod ordonat în cadrul unei gospodării rurale sau al unei activități agricole. Termenul reprezintă forma de participiu trecut a verbului regional 'agărui', fiind utilizat ca adjectiv de calificare în graiurile populare vechi pentru a descrie bunuri sau situații bine organizate.
• albică — Denumire populară dată unor specii de pești de talie mică, din familia ciprinidelor, caracterizată prin solzi argintii, strălucitori și corp alungit, ușor comprimat lateral, întâlnită frecvent în apele dulci stătătoare sau lent curgătoare din bazinele hidrografice europene.
• albișoară — Denumire populară dată unor specii de pești dulcicoli de talie mică, din familia ciprinidelor (obleț sau albuș), remarcabili prin solzii argintii, strălucitori și corpul zvelt; variantă diminutivală afectivă pentru o albie mică din lemn.
• alcalescent — Care devine alcalin; care prezintă tendința de a căpăta proprietăți de bază (alcaline) sau ale cărui însușiri alcaline sunt slab exprimate ori în curs de dezvoltare. În biologie, termenul descrie adesea substanțe sau medii organice care trec printr-o fază de alcalinizare ușoară în urma unor reacții chimice specifice.
• alcalescență — Proprietatea de a fi alcalescent; starea unei substanțe, a unei soluții sau a unui mediu organic care prezintă o alcalinitate slabă, incipientă sau în curs de dezvoltare. Reprezintă faza tranzitorie sau caracterul chimic moderat în care pH-ul evoluează dinspre zona neutră către cea bazică, fără a atinge o valoare puternic corozivă.
• aleasă — 1. Care a fost selectat dintr-un grup pe baza unor calități deosebite; persoană sau obiect de o valoare superioară, distins, ilustru ori predestinat. 2. În etnografia românească, descrie o tehnică tradițională de țesere manuală a covoarelor, ștergarelor sau iilor, unde modelele decorative sunt realizate prin introducerea manuală a firelor colorate printre firele de urzeală, creând motive geometrice sau florale unice.
• ales — 1. Care a fost selectat sau preferat dintr-un grup pe baza unor calități deosebite; de calitate superioară, distins, eminent sau remarcabil. 2. Desemnat prin vot de către cetățeni pentru a ocupa o funcție publică (e.g., deputat ales). 3. (Substantivat) Persoană desemnată prin scrutin public sau partenerul iubit (alesul inimii). 4. Participiu trecut al verbului alege.
• ales bules — O expresie populară și argotică utilizată pentru a descrie o selecție făcută la întâmplare, în mod arbitrar sau după criterii superficiale și ad-hoc, lipsită de o analiză riguroasă ori de o metodologie obiectivă. În sens contextual, sugerează o alegere pripită sau un sortiment eterogen de elemente adunate fără o logică structurală clară.
• alesător — Persoană care efectuează o selecție, o alegere sau o triere manuală a unor obiecte, mărfuri ori produse agricole, separându-le pe cele calitative de cele defecte. În contexte juridice sau administrative vechi, termenul putea desemna și un delegat însărcinat cu desemnarea sau votarea unei autorități locale.
• alesătură — Un termen popular și regional care desemnează rezultatul acțiunii de a alege sau de a sorta, reprezentând fie un grup de elemente atent selecționate, fie un model decorativ complex cusut sau țesut manual pe haine tradiționale. În sens figurat, poate face referire la o elită ori la o categorie de lucruri sau persoane considerate superioare calitativ.
• Aleșd — Un oraș din județul Bihor, situat în vestul României, pe râul Crișul Repede, în zona de contact a Munților Plopiș cu Depresiunea Vad-Borod. Localitatea este un nod rutier important pe traseul DN1 (E60) și un centru economic regional recunoscut istoric pentru industria materialelor de construcții, exploatarea calcarului și fabricarea cimentului.
• Alesia — 1. Numele unei celebre așezări fortificate (oppidum) din Galia antică, locul unde a avut loc bătălia decisivă din anul 52 î.Hr. în care Iuliu Cezar l-a învins pe Vercingetorix. 2. Prenume feminin modern, considerat o variantă a numelui Alessia sau derivat din surse etimologice grecești, semnificând simbolic 'apărătoare' ori 'protectoare'.