#critica literara

• anostie — Stare, calitate sau proprietate structurală a ceea ce este anost; platitudine extremă, lipsă totală de farmec, de interes, de expresivitate ori de spirit creativ. În critica de artă, termenul desemnează o deficiență structurală a operei care, prin uniformitate și lipsă de relief stilistic, provoacă indiferență, plictis și o totală absență a răspunsului emoțional din partea receptorului.
• anticritic — Care se opune criticii literare sau artistice, respingând verdictele, metodele sau autoritatea acesteia; persoană, autor sau creator care combate evaluările criticilor oficiali. Ca adjectiv, descrie un eseu, un pamflet ori o poziție estetică menită să demonteze judecățile de valoare emise de comentatorii academici.
• antijunimism — Curent ideologic, atitudine critică sau mișcare culturală manifestată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în spațiul românesc, orientată împotriva doctrinei, principiilor estetice și acțiunilor politice ale societății Junimea; orientare structurală ce contesta spiritul critic junimist sau teoria 'formelor fără fond' promovată de Titu Maiorescu.
• antipoetic — Care este contrar poeziei, lirismului clasic sau regulilor tradiționale de armonie estetică; lipsit structural de poezie, prozaic, banal ori intenționat vulgar în exprimare. În critica literară, descrie elemente lingvistice, teme sau motive care resping idealizarea și esteticul convențional pentru a evidenția aspectele dure sau monotone ale realității.
• antiroman — Formă experimentală de proză apărută în secolul al XX-lea (reprezentată de curentul Noul Roman Francez), care respinge structurile și convențiile narative tradiționale, cum ar fi intriga liniară, personajul construit clasic, cronologia coerentă și prezența unui narator omniscient. Ca adjectiv, descrie operele sau tehnicile literare care subminează deliberat așteptările cititorului, concentrându-se în schimb pe detalii obiective, fragmentare și fluxul conștiinței.
• antologabil — Care îndeplinește criteriile valorice, estetice sau tematice pentru a fi inclus într-o antologie; text literar, poem, eseu ori fragment de proză de o calitate structurală deosebită, considerat reprezentativ pentru opera unui autor sau pentru un anumit curent cultural.
• antologare — Acțiunea de a antologa și rezultatul ei; procesul editorial, critic și filologic prin care se selectează și se reunesc fragmente sau opere literare, artistice ori științifice reprezentative într-o culegere tematică sau cronologică. Această operațiune structurală implică aplicarea unor criterii estetice riguroase de triere pentru a oferi publicului o privire de ansamblu exhaustivă asupra unui autor, curent literar sau perioade istorice.
• antologat — Care a fost inclus, selectat și reunit în paginile unei antologii; text, autor sau poem ales pe baza valorii sale estetice ori reprezentativității tematice pentru a face parte dintr-o culegere de prestigiu. În sens critic, descrie statutul recunoscut al unei opere literare care a trecut prin filtrul selecției editoriale, devenind un punct de reper într-un volum colectiv.
• antologatoare — Femeie care selectează, adună și reunește într-o culegere (antologie) cele mai frumoase ori reprezentative piese literare, artistice sau științifice ale unuia ori ale mai multor autori. Această specialistă realizează o activitate critică și filologică structurală, aplicând criterii valorice, estetice și tematice riguroase pentru a oferi publicului o perspectivă sintetică și clară asupra unei epoci sau a unui curent cultural.
• antologator — Persoană (bărbat) care alcătuiește o antologie; autor sau critic literar care selectează și reunește într-un volum unitar fragmente reprezentative ori opere întregi aparținând unuia sau mai multor scriitori. Activitatea sa structurală îmbină istoria literară cu estetica aplicată, având rolul de a filtra și valoriza patrimoniul textual conform unor canoane sau preferințe editoriale specifice.
• antologist — Persoană (bărbat) care se ocupă cu alcătuirea, selectarea și editarea unor antologii literare, artistice sau științifice; specialist în istorie și critică literară care triază structural texte și opere conform unor rigori valorice bine definite. Ca adjectiv, descrie un element, un demers critic sau o metodă de lucru specifică procesului de selecție și compilație structurală a textelor de referință.
• antologistă — Femeie care alcătuiește, selectează și reunește într-o antologie texte literare, eseuri, poezii sau fragmente artistice de o valoare recunoscută; cercetătoare care realizează trierea structurală și critică a patrimoniului textual. Ca adjectiv, descrie o metodă, o perspectivă critică sau o activitate editorială feminină axată pe compilarea valorică și organizarea tematică a operelor alese.
• antologiza — A supune un text sau o operă procesului de selecție și grupare structurală într-o antologie; a alege fragmente reprezentative ori scrieri complete ale unor autori spre a le reuni într-o culegere cu profil estetic sau critic bine definit. Acest demers implică evaluarea riguroasă a valorii intrinseci a operelor pentru a le garanta un loc de referință în cadrul unui volum colectiv.
• antologizare — Acțiunea de a antologiza și rezultatul ei; operațiunea editorială, filologică și critică de selectare, adaptare și reunire a unor opere literare sau științifice într-o antologie structurală. Acest proces funcționează ca un filtru valoric esențial în istoria culturii, fixând canonul literar și oferind publicului reperele majore ale unui autor, curent sau interval cronologic.
• antum — Care a fost publicat, tipărit sau editat în timpul vieții autorului său; antonim direct al termenului 'postum', utilizat în critică și istorie literară pentru a diferenția operele controlate și aprobate direct de scriitor de cele scoase la lumină după moartea sa.
• arhaist — Persoană (scriitor, lingvist, artist) care manifestă o preferință deosebită pentru arhaisme și pentru formele vechi de exprimare culturală, artistică sau lingvistică, opunându-se adesea înnoirilor radicale sau neologice. Ca adjectiv, termenul califică un curent, o atitudine sau un stil caracterizat prin imitarea conștientă și programatică a modelelor arhaice. În istoria limbilor europene, arhaiștii au reprezentat tabăra tradiționalistă în celebrele polemici privind modernizarea vocabularului, susținând conservarea specificului național prin intermediul elementelor lexicale și sintactice moștenite din vechile cronici sau texte religioase.
• artificiozitate — Caracterul a ceea ce este artificial, lipsit de naturalețe, autenticitate ori spontaneitate; tendință stilistică manifestată prin utilizarea excesivă a unor procedee complicate, prețioase ori afectate într-o operă de artă, în comportament sau în exprimare. În critica literară, descrie o structură formală elaborată exagerat, care pune accentul pe convenție și tehnică în detrimentul trăirii sincere.
• artisticitate — Caracterul a ceea ce este artistic; calitatea unei opere de a fi realizată conform cerințelor estetice superioare și de a produce o puternică emoție artistică. În critica literară și de artă, termenul desemnează gradul de măiestrie, expresivitate și originalitate structurală care diferențiază o creație de valoare de un text sau obiect pur utilitar.
• Atterbom — Nume de familie istoric asociat în mod deosebit cu Per Daniel Amadeus Atterbom, un renumit poet, critic literar și filozof suedez din secolul al XIX-lea, lider de seamă al curentului romantic din Suedia. Opera sa teoretică și artistică a adus o transformare structurală în estetica literară scandinavă, fiind recunoscut pentru dramele sale fantastice bazate pe folclor și pentru studiile sale academice asupra istoriei culturale.
• autobiografism — Tendință, orientare sau procedeu literar manifestat prin utilizarea excesivă ori sistematică a elementelor din viața personală a autorului în structura unei opere de ficțiune. Spre deosebire de o autobiografie clasică, acest fenomen descrie amprenta autoreferențială profundă pe care experiențele reale, trăirile intime și amintirile scriitorului o lasă asupra textului narativ sau poetic, estompând granițele dintre realitate și imaginație.